Curtea de Conturi: Reforma liceelor se face fără suficiente date despre piața muncii. Pentru 60-68% dintre absolvenți nu se știe ce fac după terminarea școlii

Ministerul Educației actualizează curriculumul liceal fără să integreze sistematic cerințele pieței muncii și fără să dispună de un mecanism unitar prin care să urmărească traseul absolvenților. Un audit al Curții de Conturi, publicat în septembrie 2026, arată că legătura dintre licee și angajatori rămâne insuficientă, iar diferențele dintre ceea ce oferă școala și ceea ce caută companiile sunt analizate prea puțin.

Cerințele angajatorilor nu sunt integrate sistematic în curriculum

Curtea de Conturi constată că politicile curriculare din învățământul liceal sunt elaborate și actualizate fără integrarea sistematică a cerințelor pieței muncii. Consecința este o corelare insuficientă între competențele dobândite de elevi și cele solicitate ulterior de angajatori.

„Sistemul educațional din România este construit în jurul parteneriatului profesor-elev-părinte, în timp ce piața muncii este implicată limitat în definirea politicilor și strategiilor educaționale preuniversitare, ceea ce face dificilă o corelare completă între competențele dezvoltate în școală și cerințele reale ale angajatorilor”, arată raportul.

Consultarea mediului economic diferă în funcție de filiera de învățământ. În cazul învățământului profesional și tehnologic există mecanisme mai consistente prin care sunt analizate nevoile de calificări și competențe împreună cu operatorii economici.

Pentru liceele teoretice și vocaționale, Curtea de Conturi precizează însă că nu a identificat campanii similare de feedback, potrivit edupedu.ro.

Angajatorii spun că absolvenților le lipsesc competențele practice și sociale

Problema apare și în relația directă dintre licee și companii. Majoritatea liceelor din eșantionul analizat au raportat parteneriate cu mediul de afaceri, camere de comerț, organizații sectoriale, organizații neguvernamentale, universități sau instituții culturale. Documentele care susțin existența și funcționarea acestor colaborări sunt însă limitate, potrivit auditului.

La nivelul liceelor lipsește și o structură dedicată relației permanente cu piața muncii, responsabilitățile fiind împărțite neuniform între conducere și alte compartimente.

Angajatorii consultați de Curtea de Conturi consideră că cele mai importante pentru integrarea profesională sunt competențele practice și abilitățile interpersonale, în timp ce cunoștințele teoretice au o relevanță mai redusă.

Tot acestea sunt competențele care, în opinia angajatorilor, le lipsesc cel mai frecvent tinerilor care intră pe piața muncii.

Printre problemele semnalate se numără motivația redusă pentru muncă sau formare, așteptările salariale considerate nerealiste în raport cu pregătirea, atitudinea neprofesionistă, dificultățile de comunicare și relaționare și lipsa experienței practice.

Inspectoratele și angajatorii au percepții diferite

Auditul scoate în evidență și o diferență importantă între modul în care companiile și inspectoratele școlare evaluează pregătirea elevilor.

„În contradicţie cu partenerii pieţei muncii, majoritatea ISJ-urilor consideră că dezvoltarea competenţelor-cheie corespunde cerinţelor pieţei muncii”, notează Curtea de Conturi.

În același timp, Ministerul Educației nu a solicitat Institutului de Științe ale Educației studii privind dinamica pieței muncii și adaptarea ofertei educaționale, deși institutul trebuie să ofere suport științific pentru politicile din educație.

Nici Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale nu i-au fost solicitate prognoze dedicate corelării competențelor oferite de licee cu cerințele pieței muncii.

Datele existente la agențiile pentru ocuparea forței de muncă urmăresc în principal nevoile imediate ale pieței și nu oferă suficiente prognoze pe termen mediu și lung.

Curtea avertizează că rezultatul este „o adaptare lentă a sistemului educațional la schimbările accelerate ale pieței muncii”, ceea ce face ca oferta educațională să fie adesea depășită de realitățile economice.

Statul nu știe ce se întâmplă cu până la 68% dintre absolvenți

O altă problemă majoră identificată de audit este lipsa unui sistem național coerent pentru urmărirea absolvenților după terminarea liceului.

Datele Ministerului Educației pentru promoțiile 2021-2024 arată că între 22% și 27% dintre absolvenți au continuat studiile în învățământul superior. Aproximativ 6% au mers către învățământul postliceal, iar 15-16% s-au integrat pe piața muncii ca angajați sau antreprenori.

Circa 1% figurează ca șomeri înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Problema este că, pentru 60-68% dintre absolvenți, statutul nu este identificat. Curtea precizează și că nu există date privind absolvenții care au plecat în străinătate.

Nici situația celor despre care există informații nu arată întotdeauna o legătură între studiile urmate și locul de muncă. Pentru absolvenții filierelor tehnologice și vocaționale se înregistrează o rată mai ridicată de angajare, dar aceștia lucrează adesea în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

Platforma de 19 milioane de lei pentru urmărirea absolvenților nu este folosită

Monitorizarea diferă puternic și de la un județ la altul. Unele inspectorate colaborează cu agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și au utilizat platforma ReCONECT sau baze comune de date.

Altele colectează doar informații parțiale, fără să le coreleze cu datele instituțiilor de pe piața muncii.

Potrivit unui răspuns transmis Parlamentului de Ministerul Educației, platforma ReCONECT, care a costat 19 milioane de lei, nu este în prezent utilizată din cauza lipsei accesului la date.

Doar 16 inspectorate școlare județene au realizat analize privind tranziția absolvenților către piața muncii. În restul județelor sunt utilizate în principal informații agregate din platforme naționale sau rapoarte ale agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.

Curtea de Conturi cere schimbarea modului în care sunt luate deciziile

Pentru corectarea problemelor, Curtea de Conturi recomandă introducerea unui proces sistematic prin care competențele fiecărei generații de elevi să fie comparate cu cerințele reale ale pieței muncii.

Ministerul Educației ar trebui, de asemenea, să dezvolte o relație permanentă între licee și mediul economic și să creeze un cadru unitar pentru colectarea și actualizarea informațiilor despre traseul educațional și profesional al absolvenților.

Curtea solicită și respectarea criteriului relevanței atunci când este stabilită cifra de școlarizare pentru învățământul liceal teoretic, după ce auditul a constatat că acest criteriu nu este respectat.

Termenul stabilit pentru implementarea recomandărilor ajunge până în trimestrul IV al anului 2031.