INSCOP: 86% dintre români se așteaptă la scumpiri. Ce arată noul indice economic

Criza politică prelungită nu pare să mai provoace aceeași ruptură în percepția românilor, ci o adaptare la incertitudine. Datele celui mai nou indice economic ne arată o populație care încearcă să meargă mai departe, chiar dacă presiunea prețurilor și veștile rele din politică rămân constante. Ce s-a schimbat, de fapt, în așteptările românilor?

Românii s-au obișnuit cu incertitudinea! Cum a schimbat criza politică sentimentul economic?

Populația pare să fi internalizat incertitudinea și criza politică prelungită și încearcă să se adapteze acestei situații, iar datele agregate indică mai degrabă o formă de reziliență decât o îmbunătățire semnificativă sau o prăbușire a sentimentului economic, a declarat, miercuri, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, ediția a doua.

Remus Ștefureac a explicat că datele nu indică nici o îmbunătățire semnificativă a sentimentului economic, dar nici o prăbușire a acestuia. În opinia sa, rezultatele indică mai degrabă o formă de reziliență, în condițiile în care incertitudinea pare să fi devenit o stare cu care populația s-a obișnuit.

Potrivit acestuia, oamenii încearcă să se adapteze situației create, în ciuda informațiilor nefavorabile din mediul politic și a perioadei prelungite de criză politică. Această adaptare ar explica de ce datele nu arată o deteriorare accentuată a sentimentului economic.

Directorul INSCOP Research a precizat că orice măsurătoare sociologică realizată la nivelul populației generale surprinde influența mai multor factori. În cazul sentimentului economic, rezultatele reflectă percepțiile populației, nu ale managerilor, antreprenorilor sau specialiștilor.

El a arătat că percepția economică este influențată de un cumul de factori, printre care criza politică, informațiile cu care cetățenii intră în contact, propriile comportamente, interacțiunea cu prețurile și așteptările generale. În acest context, criza politică are, de asemenea, un impact asupra modului în care populația percepe situația economică.

„Datele agregate nu ne arată o îmbunătăţire semnificativă, nu ne arată nicio prăbuşire, ci mai degrabă o formă de rezilienţă în care, cumva, incertitudinea e parcă normalizată. Ca să o spun în termeni foarte neaoşi începem să ne obişnuim cu această stare şi să fim, cumva, rezilienţi.

Cel puţin asta ne transmit datele pe o multitudine de indicatori şi datele agregate. Adică pare că populaţia, cumva, dincolo de toate veştile nu grozave din mediul politic, dincolo de această stare prelungită de criză politică, internalizează şi încearcă, cumva, să se adapteze la situaţia creată. De aceea nu vedem nicio prăbuşire.

Când măsurăm sentimentul, în acest caz sentimentul economic al populaţiei, nu al managerilor, nu al antreprenorilor, nu al specialiştilor, probabil în cei 1.100 de respondenţi am avut poate şi 2-3-5 oameni specializaţi, statistic reprezentaţi în acest eşantion.

Această percepţie este influenţată de un cumul de factori, inclusiv criză politică, inclusiv, eu ştiu, alte informaţii cu care cetăţenii interacţionează şi, evident, elementele foarte concrete care au legătură cu propriul lor comportament, cu interacţiunea, să spunem, cu preţurile, cu aşteptările generice. Criza politică, evident, influenţează acest tip de percepţii”, a explicat Ştefureac.

La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că populația se adaptează chiar și în perioade dificile, inclusiv în timpul războaielor, deoarece oamenii trebuie să supraviețuiască.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a atras atenția, în acest context, asupra existenței unui ecart între statistici și percepții. El a precizat că această diferență nu trebuie ignorată, ci analizată pentru a înțelege mai bine modul în care este percepută situația economică.

86% dintre români se așteaptă la scumpiri. Ce arată noul indice economic?

Potrivit celei de-a doua ediții a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP (ISE), 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele șase luni. Ponderea este în ușoară creștere față de luna iunie, când 84,5% dintre cei chestionați anticipau majorări de prețuri.

În același timp, 7,9% dintre respondenți consideră că prețurile vor stagna, față de 8,5% în iunie, în timp ce 4,3% estimează o scădere a acestora, comparativ cu 3,8% în luna precedentă. Ponderea celor care nu au oferit un răspuns a fost de 1,8%, față de 3,1% în iunie.

Indicele Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației. Cercetarea analizează inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei, percepția asupra evoluției prețurilor, situația economică proprie și disponibilitatea populației de a face anumite achiziții sau investiții.

Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele integrale ale celei de-a doua ediții a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP au fost prezentate miercuri, 23 septembrie, la Academia de Studii Economice din București.