Inteligența artificială și piața muncii. Aproape 40% dintre competențele cerute angajaților se vor schimba până în 2030

Diploma nu mai reprezintă singură o garanție că un tânăr este pregătit pentru primul loc de muncă. Inteligența artificială schimbă rapid competențele căutate de companii, iar sistemele de educație întâmpină dificultăți în a ține pasul, arată Oana Munteanu, PwC România.

Competențele cerute pe piața muncii se schimbă mai repede decât programele școlilor și universităților

Inteligența artificială începe să modifice inclusiv modul în care tinerii fac trecerea de la educație la primul loc de muncă. Aproximativ 39% dintre competențele solicitate pe piața muncii se vor schimba până în 2030, sub influența IA și a altor tendințe majore.

Datele sunt prezentate în raportul „Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work”, publicat de Forumul Economic Mondial împreună cu PwC și analizat de Oana Munteanu, PwC România.

Schimbarea este și mai rapidă în cazul locurilor de muncă aflate la începutul carierei. În ocupațiile cele mai expuse inteligenței artificiale, competențele necesare debutanților se modifică într-un ritm aproape dublu față de cele asociate pozițiilor ocupate de angajați cu experiență.

Problema începe să depășească astfel granițele sistemului educațional și să capete o dimensiune economică. Cercetările citate în raport estimează că eliminarea nepotrivirii dintre educație și competențele cerute de companii ar putea crește productivitatea statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) cu 3% până la 4%.

Nici universitățile, nici angajatorii nu știu încă exact ce înseamnă un tânăr „pregătit pentru IA”

Decalajul nu poate fi explicat numai prin viteza redusă cu care se adaptează sistemele educaționale.

Școlile și universitățile funcționează pe baza unor programe și acreditări stabilite cu ani înainte. Inteligența artificială se dezvoltă însă într-un ritm mult mai rapid, iar instrumentele și modul în care acestea sunt utilizate se pot schimba în numai câteva luni.

În același timp, nici companiile nu au ajuns la o imagine definitivă asupra competențelor pe care trebuie să le solicite. Angajatorii experimentează la rândul lor cu IA și își reorganizează procesele de lucru pe măsură ce descoperă noi utilizări ale tehnologiei.

Reprezentanții instituțiilor de învățământ intervievați pentru raport atrag atenția că nu există deocamdată o definiție comună pentru ceea ce înseamnă să fii „pregătit pentru IA”. În lipsa unui asemenea reper, universităților le este dificil să construiască programe care să răspundă cerințelor viitoare ale companiilor.

Raportul arată că primul pas nu ar trebui să fie simpla introducere a unei noi materii. Este nevoie de un limbaj comun al competențelor, utilizat de instituțiile de învățământ, angajatori și autorități.

Un exemplu este Singapore, unde a fost creat un ecosistem național care combină informații actualizate despre piața muncii, cadre sectoriale de competențe precum SkillsFuture și platforme care conectează candidații cu locurile de muncă în funcție de abilitățile lor, nu doar de denumirea posturilor.

Diploma rămâne importantă, dar companiile caută tot mai mult experiență și competențe practice

Diplomele continuă să fie apreciate în numeroase domenii, însă tot mai mulți angajatori nu le mai consideră suficiente pentru a demonstra că un candidat este pregătit pentru muncă.

Companiile caută experiență practică, contact cu situații reale de lucru și capacitatea candidatului de a se adapta la schimbările aduse de tehnologie.

În Statele Unite, spre exemplu, pentru rolurile destinate debutanților care sunt puternic afectate de inteligența artificială, angajatorii solicită în prezent cu aproximativ 40% mai multe competențe noi decât în ocupațiile puțin expuse acestei tehnologii.

Neîncrederea în valoarea diplomei începe să apară chiar în rândul tinerilor.

Un studiu Indeed citat în raport arată că 68% dintre angajații din Generația Z consideră că și-ar putea face meseria și fără studiile urmate.

Persoanele aflate la primul loc de muncă sunt și cele mai sceptice în privința duratei de viață a competențelor lor. Peste un sfert dintre acestea cred că, în numai trei ani, cel mult jumătate din ceea ce știu să facă în prezent le va mai fi util.

Educația ar putea pune mai mult accent pe proiecte reale și colaborarea directă cu angajatorii

Raportul identifică mai multe direcții prin care educația poate răspunde transformărilor de pe piața muncii.

Una dintre acestea este apropierea procesului educațional de activitatea desfășurată efectiv în companii. Unele instituții au început să includă în programele de studiu proiecte concrete, parteneriate cu angajatori, stagii și mentorat în industrie. Evaluarea poate include inclusiv proiecte realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în locul lucrărilor scrise tradiționale.

O altă direcție este colaborarea mai strânsă dintre universități și companii. Angajatorii pot defini competențele de care au nevoie, iar instituțiile de învățământ își pot adapta cursurile în funcție de acestea. Companiile pot apoi să recruteze absolvenții care ating standardele stabilite.

În acest mod, studenții pot vedea mai clar legătura dintre ceea ce învață și oportunitățile profesionale disponibile, iar universitățile primesc mai repede informații despre schimbările produse în economie.

Gândirea critică și capacitatea de a lucra cu inteligența artificială devin competențe esențiale

Adaptarea nu presupune însă numai acumularea unor noi cunoștințe tehnice.

Piața muncii caută tot mai mult gândire critică, capacitatea de rezolvare a problemelor și abilitatea de a lucra eficient cu agenți bazați pe inteligență artificială. Tocmai aceste competențe sunt însă dificil de definit și de evaluat prin sistemele tradiționale de calificare.

Raportul recomandă și o schimbare mai amplă de perspectivă. Tinerii nu ar mai trebui pregătiți exclusiv pentru o profesie despre care se presupune că va rămâne neschimbată timp de zeci de ani, ci pentru o piață a muncii în care rolurile și cerințele se transformă permanent.

Această abordare presupune acces la instrumentele utilizate efectiv în companii, noi forme de evaluare și dezvoltarea capacității de învățare pe tot parcursul vieții.

Forumul Economic Mondial urmează să lanseze și proiectul-pilot „First-Mile Sandbox”, în cadrul căruia profesorii și angajatorii vor lucra împreună pentru dezvoltarea unor noi modele de pregătire a tinerilor.

Pentru sistemele educaționale, inclusiv cel din România, una dintre ideile centrale ale raportului este că primul loc de muncă nu mai trebuie privit doar ca momentul în care se termină educația și începe cariera. Acesta devine o continuare a procesului de formare, într-o perioadă în care competențele necesare se pot schimba mult mai repede decât în trecut.