Google: 9 din 10 adolescenți români folosesc inteligența artificială pentru școală (studiu)

Potrivit studiului „The Future Report”, realizat de Livity la inițiativa Google în martie-aprilie 2026, 9 din 10 adolescenți români folosesc inteligența artificială (IA, Artificial Intelligence, AI) cel puțin lunar pentru învățare sau activități creative. Cercetarea, realizată pe 1.000 de tineri cu vârste între 16 și 18 ani, arată cum integrează aceștia AI în activitățile școlare.

9 din 10 adolescenți români folosesc inteligența artificială pentru școală și creativitate

Inteligența artificială (IA, Artificial Intelligence, AI) a devenit un instrument obișnuit pentru adolescenții din România. Nouă din zece adolescenți spun că folosesc AI cel puțin o dată pe lună pentru învățare sau activități creative, potrivit studiului „The Future Report”, realizat de compania Livity la inițiativa Google.

Studiul „The Future Report”, lansat de Google și realizat de compania Livity în martie-aprilie a.c., pe baza unui sondaj în rândul a 1.000 de adolescenți români cu vârste între 16 și 18 ani, este declarat drept reprezentativ la nivel național. Componenta cantitativă este însoțită de una calitativă, realizată prin focus grupuri cu 10 adolescenți.

Datele studiului arată că 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare cel puțin o dată pe lună. Mai mult, 56% dintre adolescenți folosesc AI pentru proiecte creative, iar 56% îl folosesc pentru învățare zilnic sau aproape zilnic.

Tinerii folosesc AI în mod regulat pentru a-și face temele și ca ajutor în activitatea școlară, în proporție de 49%, pentru a înțelege concepte dificile, în proporție de 42%, pentru scrierea de texte creative, în proporție de 26%, sau pentru generarea de imagini, în proporție de 23%. De asemenea, 29% spun că folosesc inteligența artificială pentru a descoperi noi interese sau abilități, iar 64% pentru a-și dezvolta creativitatea.

Aproape un sfert dintre adolescenți, respectiv 22%, spun că folosesc AI pentru lucrări academice. În cazul elevilor de 16 ani și al fetelor, aproximativ 25% afirmă că folosesc inteligența artificială „ca să scriu lucrări academice”.

Raportul afirmă că 44% dintre respondenți descriu AI ca un instrument care îi ajută să învețe „personalizat”, iar 42% – care îi ajută să învețe în propriul ritm. Cercetarea afirmă, în acest sens, fără să ofere alte date de context, că aceste opțiuni sunt exprimate „în loc [ca adolescenții] să vadă AI ca pe un înlocuitor al învățării”.

Adolescenții români verifică informațiile găsite online. Cum folosesc AI fără să renunțe la gândirea proprie?

Întrebarea care relevă aceste atitudini este: „Ce beneficii (dacă există) consideri că există/ar putea exista în utilizarea platformelor AI pentru învățare?”, răspunsurile posibile fiind incluse într-o listă.

Aceeași cercetare concluzionează că tinerii de 16-18 ani „sunt conștienți de riscurile dependenței și subliniază importanța menținerii gândirii independente, a efortului propriu și a creativității umane”.

Cercetarea Google indică și „niveluri ridicate de educație digitală” în rândul adolescenților. 76% dintre cei chestionați spun că pun la îndoială în mod activ credibilitatea informațiilor întâlnite pe internet. Pentru verificare, 50% spun că folosesc mai multe surse, 47% apelează la adulți în care au încredere, iar 52% evaluează credibilitatea sursei.

Majoritatea pun în mod activ la îndoială fiabilitatea informațiilor pe care le întâlnesc online (76%), folosind strategii precum verificarea încrucișată a mai multor surse (50%), consultarea adulților de încredere (47%) și evaluarea credibilității (52%). Deși apreciază AI ca sursă de idei și informații, recunosc provocările tot mai mari generate de dezinformare, conținut manipulat și media din ce în ce mai sofisticată generată de AI.

Noul raport Google, realizat pe baza unui sondaj în rândul adolescenților, descrie însă „o generație curioasă, care gândește critic și îmbrățișează cu entuziasm noile tehnologii”.

Internetul are un rol important și în descoperirea unor noi interese și în menținerea relațiilor cu alte persoane. Adolescenții spun că folosesc în mod regulat platformele online pentru divertisment, în proporție de 40%, pentru a păstra legătura cu prietenii și familia, în proporție de 39%, pentru a explora hobby-uri, în proporție de 38%, pentru a urmări știri, în proporție de 36%, și pentru a accesa conținut educațional, în proporție de 34%.

Conținutul video este unul dintre principalele formate consumate online. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau să primească explicații diferite de cele oferite la școală.

Adolescenții români petrec prea mult timp online. Ce fac pentru a limita timpul petrecut pe internet?

În același timp, adolescenții sunt preocupați de timpul petrecut online. Aproape jumătate dintre participanți, respectiv 46%, recunosc că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. 51% afirmă, pe de altă parte, că sunt echilibrați din acest punct de vedere.

Pentru a menține un echilibru, unii își impun limite privind timpul petrecut în fața ecranelor, în proporție de 30%, se ocupă de hobby-uri offline, în proporție de 27%, sau aleg să petreacă timp cu prietenii și familia, în proporție de 35%.

Raportul afirmă că adolescenții demonstrează și o capacitate considerabilă de a-și gestiona starea de bine digitală prin limite autoimpuse, precum limitele de timp de ecran (30%), hobby-uri offline (27%) și timp petrecut cu prietenii și familia (35%).

Datele studiului Google trebuie privite și în contextul altor cercetări privind competențele digitale ale tinerilor din România. Datele Eurostat indică faptul că doar puțin peste jumătate dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani, categorie de vârstă mai largă decât cea analizată în actuala cercetare, aveau cel puțin competențe digitale de bază în 2025. România ocupa penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Tot în domeniul competențelor digitale, anul trecut, un raport al Comisiei Europene arăta că tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România avea cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute.

Studiul „The Future Report” abordează și limitele cercetării. Documentul nu analizează direct opiniile adolescenților față de probleme care, în cercetări sau în dezbaterea publică, sunt asociate folosirii tehnologiilor digitale, de la dependența de diverse platforme la mecanisme ce produc această dependență și de la înlocuirea învățării cu AI la cyberbullying. Singurele referiri la aceste probleme sunt cele legate de atitudini precum conștientizarea dependenței sau faptul că adolescenții declară că apelează la ajutor în cazul în care se confruntă cu probleme.

„Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România.

Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.