EXCLUSIV. Silvia Uscov, avertisment despre inteligența artificială. Ce spune avocatul despre deepfake, roboți și vulnerabilitățile oamenilor

Silvia Uscov, avocat și președintele Sovereign Institute for Liberty & Justice, a vorbit în ediția de marți, 29 septembrie, despre inteligența artificială, reglementarea tehnologiei și libertatea de exprimare în mediul online.

Statele Unite și China construiesc inteligența artificială, iar Europa doar elaborează reguli

Discuția despre AI a pornit de la modul în care Europa, Statele Unite și China abordează dezvoltarea inteligenței artificiale. În timp ce Europa elaborează regulile pentru inteligența artificială, Statele Unite și China construiesc tehnologia. În acest context, au fost ridicate întrebări despre poziția României între AI Act, supravegherea digitală și libertatea de exprimare online.

Sovereign Institute for Liberty & Justice, un think tank nou, conservator și pro-libertate, lansat la București în luna septembrie, își propune să aducă aceste teme în dezbaterea privind politicile publice. Printre întrebările discutate s-au numărat nivelul de control pe care ar trebui să îl aibă statul asupra spațiului digital, modalitatea prin care cetățeanul poate fi protejat de algoritmi și ceea ce înseamnă, concret, suveranitatea tehnologică. Institutul a fost lansat oficial pe 14 septembrie 2026, la București.

Silvia Uscov a adus în discuție și problema conținutului deepfake

Silvia Uscov a adus în discuție și problema conținutului deepfake, oferind exemplul unui material apărut în timpul campaniei prezidențiale a lui Nicușor Dan.

Potrivit explicațiilor oferite de ea în podcastul de pe canalul de YouTube „HAI România!”, unul dintre deepfake-uri prezenta o pretinsă susținere din partea patriarhului pentru Nicușor Dan. În materialul respectiv, persoana prezentată era îmbrăcată în straie preoțești și transmitea mesajul că alegătorii ar trebui să voteze cu Nicușor Dan.

Silvia Uscov a susținut că materialul era un deepfake și a precizat că, la acel moment, era coordonatorul părții juridice din campania prezidențială a candidatului George Simion. Ea a reclamat către Meta existența materialului.

Potrivit relatării sale, conținutul a fost eliminat probabil după câteva zile. Silvia Uscov a subliniat însă importanța rapidității reacției în astfel de situații, deoarece eficiența eliminării unui conținut depinde și de momentul în care acesta este scos din circulație.

În opinia sa, o posibilă metodă de gestionare a unor astfel de situații ar putea fi punerea în carantină a anumitor postări care ar putea intra în zona dezinformării și solicitarea unor dovezi. Ea a arătat că pot fi identificate și alte metode prin care efectele conținutului problematic de pe rețelele de socializare să fie diminuate.

Silvia Uscov a atras atenția și asupra modului în care oamenii receptează informațiile de pe rețelele sociale, în special de pe TikTok. În opinia sa, problema îi privește pe toți și este nevoie ca societatea să fie implicată în găsirea unei soluții.

Ea a explicat că un alegător ar putea ajunge să își exprime votul în funcție de ceva care nu există în realitate, ci de o perspectivă creată de alte persoane. Această perspectivă ar putea fi construită intern sau ar putea proveni din exterior.

„Apropo de deepfake și campania președintelui Nicușor Dan. Unul dintre deepfake-uri era o susținere din partea patriarchului față de acesta. Era îmbrăcat exact în straiele preoțești și spunea că trebuie să votăm cu Nicușor Dan. Acesta era un deepfake și, culmea, nu a fost sancționat. Eu, fiind atunci coordonatorul părții juridice din campania prezidențială a candidatului George Simeon, am reclamat la Meta existența acestui deepfake.

A fost eliminat, probabil, după câteva zile, dar aici totul ține de timing, adică trebuie să fie o reacție foarte rapidă de eliminare a conținutului respectiv. Poți să pui în carantina anumite lucruri, apropo de găsirea unei zone de echilibru. Pune în carantină anumite postări care ar putea să intre în zona asta de dezinformare, cere anumite dovezi. Nu știu, se pot găsi o mulțime de alte metode de a atenua ceea ce se întâmplă pe rețele de socializare, dar dacă tu crezi chiar tot ceea ce citești acolo sau mai ales pe TikTok ce văd acolo, e cel mai rău, cel puțin din punctul meu de vedere.

Problema noastră a tuturor, că de asta cumva trebuie să fim toți angrenați în această soluție, este că acela este un votant care va pune votul pe ceva ce nu există în realitate, pe o perspectivă creată de către alții și s-ar putea să nu fie o perspectivă creată intern, poate să fie și o perspectivă creată extern”, a subliniat Silvia Uscov în cadrul podcastului.

Oamenii rămân destinatarii normelor, chiar dacă tehnologia se dezvoltă rapid

În cadrul discuției despre reglementarea inteligenței artificiale, Silvia Uscov a subliniat că oamenii rămân destinatarii normelor, chiar dacă tehnologia se dezvoltă rapid.

Ea a relatat că, înainte de adoptarea AI Act, a formulat un punct de vedere și a propus interzicerea roboților umanoizi. Ideea pornea de la riscul ca astfel de sisteme să semene foarte mult cu oamenii.

Silvia Uscov a folosit ca exemplu posibilitatea ca o replică bazată pe inteligență artificială a propriei persoane să participe simultan la mai multe podcasturi.

Potrivit explicațiilor sale, există o diferență importantă între interacțiunea cu un sistem evident artificial și interacțiunea cu ceva care seamănă cu un om. Atunci când un robot are trăsături umane și este conceput să semene cu o persoană, oamenii tind să empatizeze cu el.

„Noi trebuie să înțelegem un aspect esențial. Că ceea ce facem, oamenii sunt pe pământ, oamenii sunt destinatarii normelor, oamenii sunt destinatarii încă, dar aici a fost o chestie foarte interesantă. Înainte de adoptarea AI Act am venit cu un punct de vedere. (…) Ceea ce propusesem eu era un lucru mic din anumite puncte de vedere, dar uriaș dacă ne gândim la modul în care percepem noi ca oameni roboții umanoizi.

Eu am propus interzicerea roboților umanoizi, adică să nu fie cineva care se semene cu un om sau cum aș fi eu. Eu, de fapt, să fiu replica Silviei Uscov, să fiu un AI și să vin la mai multe podcast-uri în același timp. (…) Este o mare diferență, pentru că atunci când tu vezi ceva care seamănă cu un om, care va fi ales să aibă poate și trăsăturile, mai drăguțe, tin să empatizezi cu ele. Asta este la fel o vulnerabilitate umană. Noi trebuie să ne cunoaștem foarte bine vulnerabilitățile ca să nu creăm arme împotriva noastră”, a mai spus aceasta.

Radu Preda a vorbit despre relația dintre oameni și inteligența artificială, în special în cazul persoanelor mai singuratice

În cadrul aceleiași discuții, Radu Preda a vorbit despre relația dintre oameni și inteligența artificială, în special în cazul persoanelor mai singuratice.

Potrivit acestuia, printre persoanele care pot descoperi în inteligența artificială un partener de discuții se numără oameni de vârsta a treia, dar și adolescenți cu probleme de personalitate sau alte dificultăți.

Un astfel de partener poate părea foarte comod deoarece nu deranjează, nu contrazice și ascultă întotdeauna. Prin interacțiunea repetată cu un asemenea partener de discuții, persoana poate ajunge să se atașeze de acesta.

Radu Preda a remarcat că o astfel de relație poate schimba și modul în care omul se raportează la ceilalți oameni. După ce se obișnuiește cu un partener artificial care nu îl contrazice și este întotdeauna disponibil, persoana poate ajunge să nu îi mai suporte pe oamenii reali.

„Deja sunt persoane mai singuratice, în general, vârsta a treia sau chiar și adolescenți cu probleme de personalitate și așa mai departe, care descoperă în inteligența artificială un partener de discuții foarte comod, care nu te deranjează, care nu te contrazice, care te ascultă întotdeauna. Și tot discutând cu acest partener, prieten ideal, vei ajunge să te atașezi. (…). Dar nu-i mai suporți pe oameni, pentru că aia nu sunt așa. Aia sunt altfel”, a spus Radu Preda.

Roboții și sistemele de inteligență artificială sunt produse ale oamenilor și pot ajunge să cuprindă prejudecățile și defectele acestora

În cadrul discuției a fost abordată și problema conflictului dintre oameni. Silvia Uscov a făcut referire la politicile legate de bullying și la abordările prin care se încearcă evitarea situațiilor în care copiii s-ar putea simți deranjați sau jigniți.

Ea a dat ca exemplu renunțarea la afișarea notelor pentru a nu-i face pe elevii cu rezultate mai slabe să se simtă jigniți sau rușinați și a considerat această politică una defectuoasă.

Potrivit Silviei Uscov, oamenii se află permanent în situații de conflict, fiecare având propriul interes. Important este modul în care aceste conflicte sunt gestionate.

Ea a făcut legătura între această realitate și orientarea oamenilor către forme de inteligență artificială și către roboți, care nu sunt conflictuali în același mod precum oamenii. Totuși, în opinia sa, situația s-ar putea schimba în timp.

Silvia Uscov a explicat că roboții și sistemele de inteligență artificială sunt produse ale oamenilor și pot ajunge să cuprindă prejudecățile și defectele acestora. Acestea sunt prezentate într-o altă formă, însă nu este exclus ca, la un moment dat, să dezvolte forme similare de conflict.

„Știți cum era? Au fost politicile astea cu bullying-ul și cu să nu deranjăm copiii, să nu… Nu mai afișăm notele, că se simt ceilalți jigniți, rușinați, cei care iau note mici. Și am spus că este o politică defectoasă. Noi toți ne aflăm în conflict. Fiecare om are interesul lui propriu. Este important cum gestionăm acest conflict între noi și iată după aia unde ne ducem. Ne ducem spre forme de inteligență artificială, spre roboți pentru că ei nu sunt conflictuali. La un moment dat s-ar putea să devină. Nu de alta, dar ei sunt produsul nostru, cuprind toate prejudecățile pe care noi le avem și toate defectele.

Doar că sunt într-o altă formă expusă, dar la un moment dat s-ar putea să dezvolte exact aceste forme de conflict și… Nu vorbim despre un scenariu utopic până la urmă, trebuie să știm”, a subliniat Silvia Uscov.

Inteligența artificială trebuie privită ca un instrument care are atât un potențial benefic, cât și unul negativ

Silvia Uscov a precizat că utilizează inteligența artificială, însă explică întotdeauna celor din jur limitele unui astfel de instrument. Pentru a explica modul în care ar trebui privită această tehnologie, ea a făcut comparația cu un cuțit. Un cuțit poate fi util atunci când este folosit pentru tăierea salatei, pâinii sau pregătirea mâncării, însă poate deveni un instrument rău atunci când este folosit pentru a răni o persoană.

În aceeași logică, inteligența artificială trebuie privită ca un instrument care are atât un potențial benefic, cât și unul negativ. Modul în care este utilizată tehnologia reprezintă, astfel, un element esențial în evaluarea efectelor sale.

„Eu folosesc inteligența artificială, dar întotdeauna explic celorlalți limitele unui astfel de instrument. Fac asemănarea cu cuțitul. Cuțitul este foarte bun atunci când îți tai salata, pâinea, îți pregătești mâncarea, dar bineînțeles, este un lucru rău atunci când vrei să înjunghi o persoană. La fel este cu inteligența artificială, trebuie să-l vedem ca fiind un instrument care are potențial și bun, dar și rău”, a conchis aceasta.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.