„Ultimele bucăți” și „doar astăzi”: de ce aceste mesaje ne fac să cumpărăm pe loc
O reducere poate schimba rapid felul în care privim un produs pe care, în alte condiții, poate nici nu l-am fi luat în considerare. Un preț diminuat la 40% sau un mesaj precum „ultimele bucăți” pot crea senzația unei oportunități care trebuie valorificată imediat. Reacția nu este legată doar de dorința de a plăti mai puțin, ci și de mecanisme psihologice care pot influența deciziile de cumpărare.
Ai impresia că ai făcut o afacere bună? Ce se întâmplă, de fapt, când cumperi la reducere
Potrivit publicației The National, reducerile pot genera sentimentul că o anumită ocazie ar putea fi pierdută și că, ulterior, cumpărătorul ar putea regreta că nu a profitat de ea. Într-o astfel de situație, atenția se poate muta de la necesitatea produsului către avantajul aparent al prețului. Întrebarea „Am nevoie de acest produs?” poate fi înlocuită de „Cât economisesc dacă îl cumpăr acum?”.
Unul dintre mecanismele care contribuie la această schimbare este efectul de ancorare. Primul preț prezentat consumatorului poate deveni un punct de referință, iar prețul redus este apoi evaluat în raport cu suma inițială. Atunci când diferența este semnificativă, oferta poate părea mai atractivă, chiar dacă produsul respectiv nu reprezenta o achiziție planificată.
De exemplu, un produs care are un preț inițial de 200 de lei și este oferit ulterior cu 120 de lei poate fi perceput ca o ocazie de a „câștiga” 80 de lei. Dacă produsul nu se afla însă pe lista de cumpărături, situația financiară este diferită: nu au fost economisiți 80 de lei, ci au fost cheltuiți 120 de lei pentru un obiect care nu era considerat necesar înainte de apariția reducerii.
Prețul inițial poate deveni reperul principal
Comparația cu valoarea inițială poate influența astfel percepția asupra produsului. Diferența dintre cele două prețuri poate face ca articolul să pară mai valoros sau mai avantajos decât înainte de aplicarea reducerii. În loc ca decizia să fie legată în primul rând de utilitatea produsului și de suma care urmează să fie plătită, atenția se poate concentra asupra procentului sau valorii reducerii afișate.
Un rol important îl poate avea și sentimentul de urgență creat prin promoții cu durată limitată. Formulări precum „doar astăzi”, „ultimele produse” sau „ofertă limitată”, dar și cronometrele care afișează timpul rămas până la expirarea unei promoții, pot alimenta FOMO – „fear of missing out”, adică teama de a pierde o oportunitate.
Atunci când oferta pare disponibilă doar pentru o perioadă scurtă, decizia de cumpărare poate fi luată mai rapid. Presiunea timpului poate reduce intervalul în care consumatorul analizează dacă produsul îi este necesar, dacă prețul reprezintă într-adevăr un avantaj sau dacă există alte variante mai potrivite pentru ceea ce caută.
La această reacție se poate adăuga satisfacția asociată cumpărăturilor. Achiziționarea unui produs dorit și anticiparea recompensei pot implica sistemele cerebrale asociate dopaminei, iar identificarea unei oferte percepute ca avantajoase poate accentua satisfacția de moment. În aceste situații, atenția nu mai este îndreptată exclusiv către produs, ci și către senzația că a fost găsită o „afacere bună”.

Întrebarea care poate schimba decizia de cumpărare
O modalitate simplă de a analiza o reducere este schimbarea întrebării pe care cumpărătorul și-o pune înainte de achiziție. În loc de „Cât economisesc?”, poate fi analizată o altă întrebare: „Aș cumpăra acest produs dacă nu ar fi redus?”. Dacă răspunsul este negativ, reducerea poate fi principalul motiv pentru care produsul ajunge în coș.
Un alt mod de a privi o astfel de achiziție este raportarea la suma care va fi efectiv plătită. Un produs al cărui preț scade de la 200 la 120 de lei nu înseamnă automat o economie de 80 de lei. Dacă articolul nu era necesar și nu exista intenția de a-l cumpăra, impactul concret asupra bugetului este o cheltuială de 120 de lei.
Listele de cumpărături și stabilirea unui buget înainte de a începe cumpărăturile pot contribui la limitarea achizițiilor făcute pe moment. Aceste repere permit raportarea produselor întâlnite în timpul cumpărăturilor la ceea ce era stabilit anterior ca necesar, în loc ca fiecare reducere să devină automat un motiv pentru o nouă achiziție.
Pentru produsele mai scumpe, o variantă este amânarea deciziei. Articolul poate fi lăsat temporar în coș, iar cumpărătorul poate reveni asupra achiziției după ce presiunea generată de promoție se diminuează. Uneori, câteva ore pot fi suficiente pentru ca o ofertă care părea dificil de refuzat să fie privită diferit după ce momentul inițial al cumpărăturii a trecut.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.