Cum este perceput mediul de afaceri în 2026. IMM România vrea să afle principalele probleme cu care se confruntă firmele și antreprenorii

IMM România le cere antreprenorilor să își exprime opinia cu privire la evoluția mediului de afaceri în trimestrul III din 2026. Organizația a publicat un chestionar intitulat „Percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri Trimestrul III 2026”, prin care urmărește să afle care sunt principalele provocări, oportunități și așteptări ale mediului antreprenorial pentru perioada următoare.

Cum este perceput mediul de afaceri în 2026

Chestionarul începe cu identificarea categoriei de întreprindere în care se încadrează respondenții. Aceștia pot selecta între microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie și întreprindere mare.

„Cum arată mediul de afaceri prin ochii antreprenorilor? Spune-ne cum vezi lucrurile în Trimestrul III 2026: provocări, oportunități și așteptări pentru perioada următoare. Durează doar 2 minute”, a scris IMM România pe Facebook.

O altă întrebare urmărește sectorul economic în care își desfășoară activitatea antreprenorii. Variantele disponibile sunt construcții, transport, agricultură, HORECA, comerț, producție și servicii.

IMM România îi întreabă pe antreprenori cum percep evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025. Respondenții pot considera că situația s-a deteriorat foarte mult, s-a deteriorat, a rămas în mare la fel, s-a îmbunătățit sau s-a îmbunătățit foarte mult.

Chestionarul abordează și efectul politicilor publice asupra IMM-urilor. Printre variantele de răspuns se află sprijinirea dezvoltării și creșterii IMM-urilor, facilitarea accesului la finanțare și programe de sprijin, reducerea poverii administrative și birocratice, lipsa unor efecte semnificative, creșterea costurilor de funcționare, îngreunarea dezvoltării și activității IMM-urilor, generarea birocrației și a poverii administrative sau lipsa unei corelări cu nevoile IMM-urilor. Antreprenorii pot selecta și varianta potrivit căreia nu pot aprecia efectele politicilor publice.

O întrebare separată vizează percepția asupra sprijinului oferit de mediul politic pentru susținerea antreprenoriatului. Variantele sunt nefavorabil, mai degrabă nefavorabil, neutru, mai degrabă favorabil, favorabil și nu pot aprecia.

Costurile de conformare și problemele de pe piață

IMM România întreabă și care dintre domeniile legislației europene generează în prezent cele mai mari costuri de conformare și raportare. Antreprenorii pot indica protecția datelor personale, prin GDPR, protecția consumatorilor, comerț și produse, legislația muncii, digitalizarea și inteligența artificială, mediul și tranziția verde sau raportarea ESG. Aceasta din urmă se referă la criteriile folosite pentru evaluarea impactului non-financiar și a sustenabilității unei companii. Este disponibilă și varianta potrivit căreia niciunul dintre domeniile enumerate nu generează astfel de costuri.

O altă întrebare se referă la principala problemă a pieței pe care activează întreprinderea. Printre răspunsurile posibile se numără creșterea concurenței neloiale, dificultățile în aprovizionare cu materii prime, utilaje sau servicii, scăderea cererii, creșterea costurilor cu materiile prime și serviciile utilizate, creșterea costurilor cu forța de muncă și creșterea prețului energiei electrice sau al combustibililor. Antreprenorii pot indica și faptul că nu sunt înregistrate probleme pe piață sau pot completa o altă situație.

Chestionarul poate fi completat AICI.

Impactul prețurilor la energie și combustibili

Chestionarul analizează separat impactul creșterii prețului energiei electrice și al combustibililor asupra activității întreprinderilor. Variantele de răspuns includ creșterea semnificativă a costurilor operaționale, transferarea costurilor suplimentare în prețul produselor sau serviciilor, suportarea creșterii costurilor de către societate pentru menținerea prețului produselor sau serviciilor, reducerea volumului producției și suspendarea sau închiderea afacerii în situația în care aceasta nu mai este rentabilă.

Antreprenorii mai pot indica faptul că au decis instalarea unor panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic, faptul că nu există impact în costurile finale sau o altă situație.

Consumul din ultimele șase luni și perspectivele pentru următoarea perioadă

IMM România întreabă cum a fost afectată activitatea economică de evoluția consumului în ultimele șase luni. Respondenții pot indica scăderea încasărilor, creșterea încasărilor, reducerea personalului angajat, înregistrarea unor întârzieri de peste 60 de zile la plata datoriilor, reducerea produselor sau serviciilor oferite spre vânzare ori majorarea cantității produselor sau serviciilor oferite spre vânzare. Este disponibilă și varianta potrivit căreia întreprinderea nu a fost afectată de scăderea consumului, precum și posibilitatea de a indica o altă situație.

Pentru următoarele șase luni, antreprenorii sunt întrebați cum văd evoluția activității economice a întreprinderii. Aceștia pot estima o creștere semnificativă, o creștere moderată, stagnare, o scădere moderată sau o scădere semnificativă. De asemenea, pot răspunde că nu știu sau nu pot evalua evoluția.

O întrebare distinctă vizează numărul de angajați. Variantele referitoare la disponibilizări merg de la un angajat până la peste 10 angajați, cu intervale de 2-4, 5-7 și 8-10 angajați. Antreprenorii pot indica și păstrarea numărului actual de angajați. În cazul angajărilor, variantele sunt un salariat, între 2 și 4 salariați, între 5 și 7, între 8 și 10 sau peste 10 salariați.

Măsuri propuse pentru ocuparea forței de muncă

IMM România îi întreabă pe antreprenori care sunt primele două măsuri pe care le consideră necesare pentru creșterea ocupării forței de muncă. Printre opțiuni se află susținerea formării profesionale continue, subvenționarea Kurzarbeit pentru întreprinderi astfel încât să fie evitate concedierile, subvenționarea plății șomajului tehnic și susținerea creșterii salariului pentru angajații încadrați cu salariul minim și calificați pe cheltuiala angajatorului.

Lista mai include simplificarea procedurii de implementare a programelor de ucenicie, reducerea birocrației în cazul angajării de personal non-UE și posibilitatea de a indica alte măsuri.

Ce măsuri sunt cerute viitorului Guvern pentru IMM-uri

Ultima întrebare din chestionar se referă la principalele trei măsuri pe care viitorul Guvern ar trebui să le ia pentru susținerea IMM-urilor.

Printre variante se numără reducerea prețului la energia electrică, acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri, facilitarea de garanții prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare și reducerea impozitării pe forța de muncă.

Antreprenorii mai pot opta pentru debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare, reducerea impozitului pe dividende la 5% sau compensarea creșterii prețului la combustibili.