România cere bani de la Bruxelles pentru turism. Motivul care îi sperie pe turiști înainte să-și rezerve vacanțele

România și alte șase state membre solicită Comisiei Europene sprijin financiar pentru turismul din regiunile apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina. Miniștrii responsabili din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au transmis cererea în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Oficialii susțin că războiul și incidentele de securitate au redus numărul vizitatorilor și au afectat afacerile locale.

Turismul din România și din alte șase state ar putea primi sprijin prin viitorul buget al UE

Turismul din România și din celelalte șase țări aflate pe flancul estic al Uniunii Europene este prezentat drept unul dintre sectoarele economice afectate direct de apropierea de războiul din Ucraina. Guvernele solicită ca următorul Cadru Financiar Multianual, estimat la două trilioane de euro, să includă fonduri destinate hotelurilor, operatorilor și întreprinderilor din regiunile expuse riscurilor de securitate.

Demersul a fost formulat într-o scrisoare adresată comisarului european pentru transport și turism, Apostolos Tzitzikostas, și vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto. Miniștrii turismului și finanțelor din cele șapte state au explicat că invazia rusă la scară largă în Ucraina, tensiunile geopolitice și temerile privind securitatea au influențat negativ activitatea sectorului.

„Fluxurile turistice au scăzut considerabil în majoritatea acestor regiuni”, se arată în scrisoare. „Mai mult, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se confruntă cu o încredere redusă a investitorilor, cu o incertitudine operațională sporită și cu un acces limitat la finanțare, într-un moment în care veniturile sezoniere sunt cruciale pentru viabilitatea lor pe tot parcursul anului”.

Cele șapte țări vor ca apropierea de război să fie inclusă în strategia europeană

Reprezentanții statelor semnatare s-au declarat pregătiți să participe la un „dialog constructiv” privind elaborarea viitoarei Strategii a UE pentru un turism durabil. Documentul aflat în pregătire nu va avea caracter obligatoriu, dar va stabili direcțiile urmărite de blocul comunitar pentru dezvoltarea unui sector mai competitiv și mai rezistent.

„Rămânem angajați în a lucra împreună cu Comisia pentru a construi un sector turistic rezilient, competitiv și durabil în toate regiunile Uniunii Europene”, continuă scrisoarea.

Strategia europeană ar urma să abordeze inclusiv aglomerarea destinațiilor foarte populare și mobilitatea transfrontalieră. Miniștrii din statele de la frontiera estică solicită însă ca documentul să trateze explicit și efectele economice provocate de apropierea de război.

Incursiunile dronelor sunt urmate de anularea rezervărilor în Letonia

Situația din Letonia ilustrează modul în care incidentele de securitate pot influența imediat deciziile călătorilor. Jurģis Miezainis, secretar parlamentar în Ministerul Economiei, afirmă că apariția unei aeronave neidentificate în spațiul aerian provoacă teamă atât în rândul populației, cât și al vizitatorilor străini.

„Aceste incursiuni ale dronelor afectează imens sectorul turistic, pentru că turismul se bazează foarte mult pe emoții”, a declarat el, pentru Euronews.

Oficialul leton a cerut un răspuns din partea Comisiei Europene la problema întâlnită de mai multe state de la granița estică: apropierea de Rusia influențează alegerea destinațiilor de vacanță.

„Când vorbim despre un sector precum turismul, cumva scapă printre degete și nu i se acordă suficientă atenție”, adaugă acesta.

Miezainis a explicat că pătrunderea dronelor în spațiul aerian este urmată de anularea unor rezervări hoteliere și evenimente. Consecința este reducerea veniturilor obținute de întreprinderile mici și mijlocii.

Regiunea cu peste 2.000 de lacuri a pierdut vizitatori și venituri

Numeroase drone despre care autoritățile suspectează că ar fi rusești, dar uneori și ucrainene, ajung în Letonia prin estul țării. Statul baltic are o frontieră de 449 de kilometri cu Rusia și Belarus.

Incidentele se produc în special deasupra regiunii Latgale, cunoscută local drept Ținutul Lacurilor Albastre. Zona, în care se află peste 2.000 de lacuri și acumulări mici de apă, depinde în mare măsură de activitățile turistice.

Asociația de Turism Latgale a chestionat recent 94 de firme din turism și ospitalitate. Dintre respondenți, 72% au raportat scăderea cifrei de afaceri și a numărului de vizitatori în iunie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. O cincime dintre operatori ar fi pierdut cel puțin jumătate din încasări în decursul ultimelor 12 luni.

Miezainis admite că deciziile turiștilor sunt influențate și de alte elemente, inclusiv de scumpirea biletelor de avion pe fondul războiului din Iran. Înaintea invaziei Rusiei în Ucraina, o parte importantă a vizitatorilor venea chiar din Rusia și Belarus.

„Înainte de invazia la scară largă, veneau destul de mulți oameni (din Rusia și Belarus) datorită granițelor și, desigur, asta aducea anumite beneficii industriei turistice. Dar totuși, trebuie să înțelegem riscurile actuale”, mai spune el, adăugând că granițele sunt acum practic închise.

Letonia caută turiști în Japonia, Canada și Statele Unite

Autoritățile letone încearcă să compenseze dispariția vizitatorilor din Rusia și Belarus prin promovarea destinațiilor locale pe piețe noi. Japonia, Canada și Statele Unite se numără printre țările vizate de campaniile pentru atragerea turiștilor.

„Lucrăm în prezent și cu destul de mulți operatori de croaziere. Aceștia opresc aici și își aduc oaspeții la Riga, dar problema e că vasele de croazieră sunt un lucru de foarte scurtă durată. Ne gândim mai degrabă pe termen lung”, a adăugat el.

În pofida măsurilor adoptate la nivel național, Miezainis consideră că efectele economice suportate de regiunile estice necesită un răspuns coordonat al întregii Uniuni Europene.

Datele internaționale arată un declin puternic al sosirilor turistice

Statisticile Organizației Mondiale a Turismului din cadrul ONU confirmă dificultățile întâmpinate de destinațiile din apropierea flancului estic. În 2022, Letonia a primit cu 38% mai puțini turiști decât în 2019. În același interval, Slovenia a înregistrat o scădere de 42%, iar Finlanda, de 36%.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind coeziunea prezintă o evoluție similară și leagă reducerea activității economice de războiul declanșat de Rusia.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca unele regiuni să se confrunte cu o reducere accentuată a investițiilor, a fluxurilor comerciale și a activităților economice (inclusiv a turismului), precum și cu noi bariere economice și pierderi de locuri de muncă”, se arată în raport.

Comisia Europeană confirmă primirea solicitării celor șapte state

Executivul comunitar a confirmat pentru Euronews că scrisoarea transmisă de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia a fost înregistrată oficial. Un purtător de cuvânt a anunțat că instituția va răspunde „la momentul potrivit”, fără să ofere anticipat detalii despre poziția Bruxelles-ului.

Reprezentantul Comisiei Europene a mai precizat că dificultățile întâmpinate de industria turistică sunt analizate în cadrul „lucrărilor pregătitoare” pentru viitoarea strategie europeană. Evaluarea include și problemele specifice regiunilor aflate în apropierea Rusiei, Belarusului și Ucrainei.