Transferurile de bani între rude, verificate de ANAF. Cât impozit îți poate lua statul și de la ce sumă

Banii primiți de la părinți, copii sau alte rude nu sunt, în mod automat, supuși impozitării. Regimul fiscal depinde de natura sumelor și de posibilitatea de a demonstra proveniența și transferul acestora.

De ce poate verifica ANAF banii primiți de la rude, chiar dacă nu sunt impozabili

Legislația fiscală prevede că donațiile reprezintă venituri neimpozabile, astfel că o persoană care primește în mod real o donație în bani de la o rudă nu datorează impozit pe venit pentru suma respectivă. În această situație, beneficiarul nu are nici obligația de a depune Declarația unică pentru banii primiți prin donație.

Același principiu se poate aplica și în cazul ajutorului financiar oferit în mod repetat între membrii unei familii. De exemplu, o mamă îi poate trimite fiicei 1.000 de lei lunar pentru cheltuielile curente, iar un fiu îi poate vira tatălui pensionar 1.500 de lei pe lună pentru întreținere și cumpărături. Caracterul periodic al acestor transferuri nu le transformă automat în salarii și nici în venituri obținute din desfășurarea unei activități economice.

ANAF poate solicita informații și documente privind sursa fondurilor

Totuși, existența unei relații de rudenie nu este, singură, suficientă pentru a explica orice sumă de bani identificată de Fisc. ANAF poate solicita informații și documente privind sursa fondurilor atunci când efectuează verificări fiscale. Explicația că banii provin „de la familie” trebuie să poată fi susținută prin elemente care să arate atât proveniența sumelor, cât și modul în care acestea au ajuns la beneficiar.

Diferența este importantă între un ajutor familial sau o donație reală, pentru care există o proveniență legală și explicabilă, și sumele a căror sursă nu poate fi identificată după verificările efectuate. Pentru veniturile constatate de organele fiscale ca având o sursă neidentificată, Codul fiscal prevede aplicarea cotei de impozitare de 70%, potrivit defapt.ro.

Donațiile în bani nu au un plafon general de impozitare

Codul fiscal nu stabilește un prag general peste care o donație în bani între persoane fizice devine automat impozabilă. Prin urmare, simpla valoare ridicată a unui transfer nu schimbă, de una singură, regimul fiscal al unei donații reale. În cazul unei sume importante, însă, pot fi necesare documente care să permită explicarea provenienței banilor și a transferului către beneficiar.

Un exemplu este situația în care părinții vând un teren și îi oferă copilului 150.000 de lei pentru plata avansului la o locuință. Dacă donația este făcută în forma prevăzută de lege și există documente care pot demonstra atât proveniența banilor, cât și transmiterea lor, copilul nu datorează impozit pe venit pentru suma primită.

Eventualele taxe și impozite asociate operațiunii prin care părinții au obținut banii reprezintă o problemă fiscală distinctă. Vânzarea terenului și donația ulterioară a banilor către copil sunt operațiuni diferite, iar fiecare dintre ele este analizată potrivit regulilor care îi sunt aplicabile.

În cazul unei verificări fiscale, inspectorii nu se limitează neapărat la identificarea persoanei care a efectuat transferul. ANAF poate verifica dacă persoana respectivă avea efectiv disponibilă suma oferită și poate urmări traseul banilor până la beneficiar. Documentele bancare și actele care justifică proveniența fondurilor pot avea astfel un rol important în explicarea unei tranzacții.

Ce documente pot explica proveniența unei sume

În exemplul donației de 150.000 de lei, extrasul bancar poate arăta că banii au fost transferați de tată către fiu. Contractul prin care a fost vândut terenul poate explica proveniența sumei, iar documentul care confirmă încasarea banilor poate demonstra că tatăl dispunea de fondurile respective. Actul referitor la donație poate explica, la rândul său, motivul și natura transferului către copil.

Problemele pot apărea mai ales atunci când o persoană depune o sumă mare în numerar și afirmă că aceasta provine de la părinți, fără să existe documente care să confirme predarea banilor sau existența unor economii suficiente în familia respectivă. Într-o astfel de situație, simpla afirmație privind originea familială a banilor poate să nu fie suficientă pentru clarificarea situației fiscale.

Banii pot proveni, în mod legal, din economii acumulate de-a lungul timpului, dintr-o moștenire, din vânzarea unui bun sau din alte surse licite. Pentru ca explicația să fie susținută în timpul unei verificări, trebuie însă să existe o legătură coerentă între sursa declarată, disponibilitatea fondurilor și suma ajunsă la beneficiar.

În cazul donațiilor reale, valoarea transferului nu reprezintă, prin ea însăși, criteriul care determină impozitarea. Elementele care pot deveni relevante pentru verificarea fiscală sunt natura operațiunii, proveniența banilor și posibilitatea de a demonstra traseul acestora.

Când se aplică impozitul de 70%

Articolul 117 din Codul fiscal prevede cota de impozitare de 70% pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Această regulă vizează situațiile în care, după verificările efectuate, proveniența sumelor nu poate fi stabilită.

Impozitul se aplică bazei impozabile ajustate, respectiv sumei stabilite în urma verificării potrivit regulilor fiscale. Prin urmare, cota de 70% nu se aplică automat tuturor banilor care au trecut prin contul unei persoane și nici întregii sale averi.

De exemplu, dacă în urma verificării este stabilită o bază impozabilă de 100.000 de lei, impozitul calculat la cota de 70% este de 70.000 de lei. Suma luată în calcul este cea stabilită de organele fiscale potrivit regulilor aplicabile, nu orice transfer bancar identificat în contul persoanei verificate.

Regula privind această cotă de impozitare a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023. Potrivit dispoziției tranzitorii, prevederea se aplică deciziilor de impunere emise începând cu data de 1 iulie 2024.