Armata europeană, susținută de 82% dintre români. România, printre țările fruntașe în clasamentul european

Armata europeană câștigă susținere în România. Mai exact, crearea unei armate comune a Uniunii Europene se bucură de susținerea majorității populației de pe continent, în contextul preocupărilor tot mai mari privind securitatea regională și posibilitatea extinderii conflictului declanșat de Rusia în Ucraina.

Armata europeană câștigă susținere în România. Țara noastră depășește Franța și Germania

România se află printre țările în care această idee întrunește cel mai ridicat nivel de susținere, potrivit unui nou sondaj care a analizat opiniile cetățenilor din 14 state.

Datele raportului GLOBSEC Trends 2026 arată că aproape trei din patru europeni consideră necesară înființarea unei armate a UE. La nivelul statelor incluse în cercetare, sprijinul pentru o structură militară comună ajunge la 71%, iar România înregistrează un procent de 82%.

Rezultatele apar într-o perioadă în care securitatea Europei se află în centrul dezbaterilor politice și militare, inclusiv din cauza posibilității ca Statele Unite să își reducă semnificativ prezența militară pe continent. În ultimele luni au existat informații și sugestii potrivit cărora Washingtonul ar putea retrage până la o treime din efectivele sale staționate în Europa, potrivit celor relatate de The Independent.

România, înaintea Franței și Germaniei în privința susținerii armatei europene

Procentul înregistrat de România o plasează printre cele mai favorabile state față de proiectul unei armate europene. Cu 82% dintre respondenți de acord cu această inițiativă, țara noastră se află înaintea Lituaniei, unde susținerea este de 78%, și a Franței, care înregistrează 75%.

În clasamentul statelor analizate urmează Letonia, cu 73%, Estonia, cu 71%, precum și Bulgaria și Polonia, fiecare cu câte 70%. Germania, țară care a manifestat în mod tradițional mai multă prudență față de integrarea profundă a structurilor de apărare europene, înregistrează un nivel de susținere de aproximativ 69%.

Raportul evidențiază că sprijinul pentru constituirea unei armate comune este „mai puternic de-a lungul flancului estic, precum și în Franța”. Rezultatele indică astfel o susținere consistentă în statele europene aflate în apropierea Rusiei și a zonelor afectate direct de tensiunile de securitate.

Cu toate acestea, ideea de armata europeană nu presupune renunțarea la actuala arhitectură de apărare colectivă. Aproximativ 78% dintre europenii participanți la sondaj consideră că țările Uniunii Europene ar trebui să rămână în NATO, ceea ce arată că sprijinul pentru o capacitate militară comună este compatibil cu menținerea alianței transatlantice.

Europenii vor capacități de apărare proprii, în paralel cu NATO

Potrivit aceleiași cercetări, 78% dintre respondenți sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să își dezvolte propriile capacități de apărare, fără să înlocuiască NATO. Această poziție reflectă susținerea pentru consolidarea autonomiei militare europene, în condițiile în care contribuția Statelor Unite la securitatea continentului este tot mai des pusă în discuție.

Proiectul unei armate europene nu este însă unul nou. Ideea a fost dezbătută timp de mai multe decenii și a revenit în atenția liderilor europeni în anii 1990. Inițiativa nu a fost dusă la îndeplinire, printre motivele care au împiedicat concretizarea sa numărându-se opoziția Statelor Unite și angajamentul statelor europene față de NATO.

Max Bergman, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), consideră că principalul impediment în realizarea unui asemenea proiect este faptul că „nu este considerat practic”, chiar dacă, la nivel conceptual, o astfel de structură ar avea sens.

Dezbaterea privind viitorul apărării europene are loc în condițiile în care statele membre trebuie să ia în calcul atât evoluția războiului din Ucraina, cât și eventualele schimbări în angajamentul militar american față de Europa.

Susținere pentru extinderea capacităților nucleare în unele state europene

Sondajul GLOBSEC Trends 2026 a analizat și atitudinea europenilor față de posibilitatea dezvoltării unor capacități nucleare suplimentare în Europa. Rezultatele arată că o parte importantă a respondenților consideră că mai multe state europene ar trebui să dețină astfel de arme pentru consolidarea securității continentului.

Cele mai ridicate procente de susținere au fost înregistrate în Polonia, unde 61% dintre participanții la sondaj sunt favorabili acestei idei, și în Ucraina, cu 57%. Franța se situează la 53%, în timp ce în Regatul Unit procentul ajunge la 51%.

În Germania, 41% dintre respondenți susțin dezvoltarea unui arsenal nuclear european mai amplu. Totuși, raportul subliniază că armele nucleare „rămân o problemă sensibilă” și că „în majoritatea țărilor analizate acestea nu sunt văzute ca o capacitate de descurajare în care Europa ar trebui să investească”.

Prin urmare, deși există state în care susținerea pentru extinderea capacităților nucleare este majoritară, această opțiune nu beneficiază de un consens comparabil cu cel privind dezvoltarea unei armate europene și consolidarea apărării comune.

Armata europeană. Discuții între Franța și Germania privind rachetele cu rază lungă de acțiune

Dezbaterile privind securitatea nucleară au fost intensificate și de avertismentele transmise de Franța către Germania. Parisul a atras atenția asupra riscului ca anumite decizii referitoare la utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune să provoace o escaladare a tensiunilor cu Rusia.

Germania achiziționează și dezvoltă sisteme de rachete terestre cu raze de acțiune cuprinse între 500 de kilometri și peste 2.000 de kilometri. În paralel, mai multe state europene iau măsuri pentru consolidarea propriilor capacități militare, în încercarea de a întări apărarea și de a descuraja eventuale acțiuni agresive din partea Rusiei.

Oficialii francezi și germani urmează să discute modul în care vor fi utilizate aceste sisteme de armament. Una dintre preocupările exprimate în cadrul acestor discuții vizează posibilitatea ca folosirea rachetelor să determine Moscova să recurgă la un „răspuns nuclear”.

Aceste divergențe arată complexitatea coordonării politicilor de apărare între statele europene, în special atunci când sunt implicate arme cu rază lungă de acțiune și riscuri de escaladare nucleară.