Semnal de alarmă privind economia României. Ce s-ar putea întâmpla dacă țara este retrogradată. Florin Cîțu: Lovește direct în cetățeanul român

Fostul premier și fost ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, avertizează că sistemul financiar din România este expus într-o măsură foarte mare la datoria publică, susținând că această concentrare a riscurilor ar putea avea consecințe directe asupra populației în cazul unei retrogradări a ratingului de țară.

Într-o analiză publicată pe rețelele de socializare, Cîțu arată că atât băncile, cât și fondurile de pensii private și depozitele populației sunt puternic legate de evoluția titlurilor de stat emise de România, ceea ce, în opinia sa, transferă o mare parte din riscuri asupra cetățenilor.

Florin Cîțu: „Bomba cu ceas… tic tac, tic tac”

Fostul premier și-a început mesajul cu un avertisment privind gradul ridicat de expunere al sistemului bancar românesc la titlurile de stat.

„Bomba cu ceas… tic tac, tic tac

Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat.”

Potrivit acestuia, riscul nu se oprește însă la nivelul sistemului bancar, ci este transmis și către populație prin mai multe mecanisme financiare.

Cîțu: „Românul este forțat să crediteze propriul stat”

În analiza sa, fostul ministru al Finanțelor susține că economiile românilor sunt expuse indirect la datoria publică prin fondurile de pensii și prin sistemul bancar.

„Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă.”

În opinia lui Florin Cîțu, această concentrare a investițiilor în instrumente legate de stat face ca populația să fie vulnerabilă în cazul unei deteriorări a situației financiare a României.

Avertisment privind un posibil downgrade al României

Fostul premier susține că o eventuală retrogradare a ratingului de țară sub categoria „investment grade” ar produce efecte în lanț asupra economiei și asupra populației.

„Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare — lovește direct în cetățeanul român pe toate canalele simultan. Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou.”

Acesta estimează că impactul financiar asupra unei familii obișnuite ar putea fi semnificativ.

„Pentru o gospodărie medie, efectul imediat estimat este de ordinul unui salariu mediu net, pierdut în primul an. Fără să fi greșit cu nimic și fără vreun instrument de protecție. Doar pentru că este cetățean român și lucrează în România.”

De ce spune Florin Cîțu că inflația va rămâne ridicată

În finalul mesajului, fostul premier afirmă că actuala structură a datoriei publice și a investițiilor din sistemul financiar explică de ce inflația ar putea rămâne peste nivelurile estimate oficial.

„P.S. Această concentrare de risc explică și de ce inflația va rămâne, cel mai probabil, peste estimările oficiale: inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație.”

În analiza sa, Florin Cîțu susține că, în lipsa unor măsuri care să reducă expunerea sistemului financiar la datoria publică, costurile unei eventuale deteriorări a situației economice ar putea fi resimțite direct de populație, prin pensii, credite, cursul de schimb și nivelul inflației.