Cel mai prost scenariu pentru România. Florin Cîțu avertizează că refacerea coaliției ar putea avea efecte grave: A distrus economia

Fostul premier Florin Cîțu a publicat mai multe mesaje pe rețelele sociale în care critică evoluția economiei românești din ultimii ani, politicile fiscale adoptate după 2021 și posibilitatea refacerii actualei coaliții de guvernare.

Florin Cîțu critică evoluția economiei românești din ultimii ani

Într-una dintre postările realizată pe Facebook, fostul șef al Guvernului susține că datele publicate de Ministerul Finanțelor privind necesarul de finanțare al statului pentru perioada 2021-2026 arată că anul 2021 a înregistrat cel mai redus necesar de finanțare. Potrivit acestuia, 2021 a fost și singurul an în care împrumuturile contractate de stat au scăzut comparativ cu anul precedent, cu aproximativ 20 de miliarde de lei.

Florin Cîțu afirmă că această evoluție a fost obținută fără majorări de taxe și în condițiile menținerii gradului de libertate economică la un nivel maxim istoric, considerând că această abordare demonstrează că reducerea împrumuturilor statului este posibilă fără creșterea fiscalității.

„Din când în când merită demontată propaganda. Ministerul Finanțelor a publicat necesarul de finanțare al statului, an de an, pentru 2021–2026. Cel mai mic a fost în 2021. Și 2021 este singurul an în care împrumuturile statului au scăzut față de anul precedent — cu aproximativ 20 de miliarde de lei. Fără taxe mai mari și cu gradul de libertate economică menținut la maxim istoric. Se poate”, a scris el pe Facebook.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Fostul premier subliniază că economia României a fost afectată grav în ultimii ani

Într-un alt mesaj, fostul premier subliniază că economia României a fost afectată grav în ultimii ani și atribuie această evoluție creșterilor de taxe introduse începând cu anul 2022, în special majorărilor de TVA, precum și reducerii libertăților economice până la nivelurile înregistrate în anul 2014.

Potrivit lui Florin Cîțu, persoanele care au adoptat aceste măsuri și-au asumat public deciziile, însă nu și-au asumat și responsabilitatea politică pentru efectele produse asupra contribuabililor, care, în opinia sa, suportă în prezent taxe mai mari, prețuri mai ridicate și o presiune sporită din partea instituțiilor statului.

Fostul premier consideră că partidele aflate la guvernare vor suporta consecințele electorale ale acestor decizii la următoarele alegeri, însă se întreabă cum pot fi împiedicate să continue politicile pe care le consideră dăunătoare până la acel moment.

„Economia României a fost distrusă. Aici toți sunt de acord. Nici la cauze nu avem dubii: taxele crescute din 2022 până azi, cu TVA în frunte, plus reducerea libertăților economice la nivelul anului 2014.

Mai mult, cei care au decis asta și-au asumat-o public. Dar niciunul nu face un pas în spate — din respect, probabil, pentru cei care plătesc azi taxe mai mari, prețuri mai mari și sunt hărțuiți de instituțiile statului. Știu că vor plăti costul la alegerile viitoare. Dar cum îi oprim să nu mai facă rău până atunci? Pentru că, din ce văd, ei vor să continue”, a completat fostul premier.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Refacerea coaliției de guvernare ar reprezenta cel mai nefavorabil scenariu pentru România

Într-o altă analiză publicată pe Facebook, Florin Cîțu afirmă că refacerea coaliției de guvernare ar reprezenta cel mai nefavorabil scenariu pentru România, chiar dacă aceasta ar fi justificată prin nevoia de stabilitate și predictibilitate.

El susține că actuala coaliție a afectat economia și a redus nivelul libertății economice până la valoarea înregistrată în anul 2014, respectiv 65,5 de puncte în Indexul Heritage. De asemenea, afirmă că avertizează încă din 2022 asupra riscurilor generate de o stabilitate politică menținută artificial, despre care consideră că poate produce, în timp, efecte economice și politice greu de anticipat.

Pentru a-și argumenta poziția, Florin Cîțu face referire la teoria popularizată de Nassim Nicholas Taleb și Mark Blyth în lucrarea „The Black Swan of Cairo”, potrivit căreia suprimarea îndelungată a volatilității conduce, în cele din urmă, la manifestări mult mai puternice și mai greu de controlat. El compară acest fenomen cu plafonarea prețurilor sau cu limitarea fluctuației cursului de schimb, situații în care presiunile acumulate se descarcă ulterior într-un mod abrupt.

În opinia fostului premier, primul efect al acestei stabilități politice artificiale a fost anularea alegerilor din decembrie 2024. El susține că această lecție nu a fost învățată și că mecanismul de stabilitate a fost recreat, ceea ce ar fi contribuit ulterior la rezultatele surprinzătoare ale alegerilor prezidențiale din mai 2025. Potrivit lui Cîțu, nici după acest episod nu au fost trase concluziile necesare, iar efectele sunt resimțite în prezent.

„Ne îndreptăm (dpmdv) spre cel mai prost scenariu pentru noi: refacerea coaliției. Evident, în numele stabilității și al predictibilității. Filmul ăsta se termină prost de fiecare dată — și pentru noi, și pentru ei.

O coaliție care a distrus economia și a împins libertatea economică înapoi la nivelul anului 2014 (65,5 pe Indexul Heritage). Din 2022 atrag atenția, periodic, că o stabilitate politică menținută artificial, la un moment dat, explodează — cu efecte nebănuite, și politice, și economice.

Nu este un concept inventat de mine. E o idee mai veche, popularizată de Taleb și Blyth în „The Black Swan of Cairo”: cu cât suprimi mai mult volatilitatea, cu atât o faci să erupă mai târziu și mai violent. Exact la fel se întâmplă când plafonezi prețuri sau nu lași cursul liber — ții presiunea pe loc o vreme, apoi se eliberează brutal și haotic, dintr-odată.

Primul efect: decembrie 2024 — anularea alegerilor. Lecția n-a fost învățată. S-a refăcut stabilitatea artificială (eu îi spun și toxică). Al doilea efect: surpriza de la prezidențialele din mai 2025. Iar lecția n-a fost învățată. S-a refăcut a treia oară. Efectul îl simțim azi”, a scris Cîțu.

Măsurile adoptate începând cu anul 2022 au continuat să reducă gradul de libertate economică

Din punct de vedere economic, fostul premier afirmă că, deși România a avut un prim-ministru și partide care se revendică de la dreapta politică, acestea nu au promovat politici favorabile creșterii libertății economice. Dimpotrivă, el consideră că măsurile adoptate începând cu anul 2022, precum majorarea taxelor și intervențiile statului în economie, au continuat să reducă gradul de libertate economică.

Florin Cîțu susține că nivelul libertății economice a revenit la valorile din anul 2014, înainte ca efectele complete ale măsurilor adoptate în 2025 să fie reflectate în indicatorii statistici, avertizând că următoarea evaluare ar putea indica o deteriorare suplimentară. Totodată, el apreciază că economia se află în recesiune, iar rata inflației s-a dublat.

Fostul premier consideră că una dintre principalele probleme actuale este faptul că inclusiv formațiunile politice de dreapta promovează politici economice pe care le consideră incompatibile cu propria doctrină.

În același timp, Florin Cîțu apreciază că lipsa unui guvern instalat în prezent a avut și un efect pozitiv, întrucât a obligat actorii politici să își manifeste intențiile reale prin deciziile adoptate și nu doar prin declarații publice.

El afirmă că niciunul dintre partidele care au făcut parte din coaliția bazată pe ceea ce numește stabilitate artificială nu își dorește cu adevărat să intre în opoziție și că amenințarea cu retragerea în opoziție reprezintă mai degrabă un instrument de negociere decât o opțiune politică asumată. De asemenea, susține că niciun actor politic important nu dorește organizarea unor alegeri anticipate.

„Economic, deși am avut un premier de dreapta și partide care se revendică de la dreapta, n-au împins economia în direcția mai multor libertăți economice. Din contră. Au îngropat-o în continuare cu aceleași măsuri socialiste pe care le vedem din 2022 — taxe mai mari și intervenții agresive ale statului în economie. Gradul de libertate economică a fost dat înapoi la nivelul anului 2014 — și asta înainte ca efectul deplin al măsurilor din 2025 să intre în cifre, fiindcă indicele lucrează cu decalaj. Următoarea citire va fi, cel mai probabil, și mai jos.

Economia este în recesiune, iar inflația s-a dublat. Astăzi, problema noastră cea mai mare este că până și dreapta guvernează la stânga propriei doctrine. Paradoxal, cel mai bun lucru pentru noi din această perioadă e că încă nu avem guvern. Asta i-a forțat pe actorii politici să-și arate adevăratele intenții prin decizii — pentru că vorbele spuneau altceva.

Eu văd două concluzii mari și late. Niciunul dintre partidele din fosta coaliție cu stabilitate artificială nu vrea, cu adevărat, în opoziție. „Mergem în opoziție” e doar monedă de negociere, nu opțiune asumată — altfel n-am avea blocaj, am avea „clean brake”. Și nimeni nu vrea alegeri anticipate.

Ce urmează? Foarte simplu. Negocieri care să refacă coaliția fără ca cineva să pară că a pierdut în fața celuilalt. Au o problemă — sunt decizii deja luate public, în partide. Genul ăsta de impas se deblochează de obicei printr-un șoc care „forțează” pe toată lumea la masă (cum ar fi: trebuie să ne unim în fața unui pericol, a unei situații dificile etc.)”, susține Florin Cîțu.

Actualul blocaj politic ar putea fi depășit doar în urma unui șoc extern sau intern care să forțeze actorii politici să ajungă la un acord

Potrivit analizei sale, urmează negocieri care să permită refacerea coaliției fără ca vreun participant să pară învins. El consideră însă că actualul blocaj politic ar putea fi depășit doar în urma unui șoc extern sau intern care să forțeze actorii politici să ajungă la un acord.

În acest context, Florin Cîțu apreciază că cele mai probabile astfel de evenimente ar putea fi retrogradarea ratingului României la categoria „junk”, având în vedere că țara se află la o singură treaptă de această categorie la toate cele trei mari agenții de rating, sau blocarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după termenul-limită de 31 august.

Fostul premier consideră că refacerea coaliției ar reprezenta cel mai nefavorabil rezultat pentru România, întrucât ar presupune compromisuri excesive, măsuri incomplete și continuarea politicilor populiste pe care le asociază perioadei 2022-2026.

În opinia sa, cea mai bună soluție politică ar fi formarea unor guverne bazate pe partide cu orientări ideologice apropiate, eventual în urma unor alegeri anticipate. El admite că nici această variantă nu oferă garanții privind performanța economică, însă apreciază că ar reduce acumularea tensiunilor politice și economice ascunse.

Florin Cîțu susține că volatilitatea politică pe termen scurt este preferabilă unei crize economice și politice de lungă durată și afirmă că, în cazul refacerii coaliției, persoanele pe care le consideră responsabile pentru politicile economice din perioada 2022-2026 ar trebui să se retragă din prim-planul vieții publice.

În final, fostul premier respinge argumentul potrivit căruia România are nevoie cu orice preț de un guvern, susținând că un executiv care guvernează greșit poate produce efecte mai grave decât un vid temporar de putere. El afirmă că susține formarea unui guvern doar în măsura în care acesta va adopta politici care să reducă rolul statului și să permită cetățenilor să ia cât mai multe decizii privind propriile venituri, proprietăți, capital și viață personală.

„Cel mai probabil e retrogradarea la junk — suntem la o singură treaptă distanță, la toate cele trei agenții — sau blocarea PNRR la termenul de 31 august. Din păcate pentru noi, refacerea coaliției e cel mai prost rezultat. Înseamnă mult compromis, măsuri pe jumătate, mult populism — cam ce vedem din 2022 și până azi. Iar rezultatele or să fie aceleași.
Cel mai bun rezultat politic pentru noi ar fi guverne cu ideologii apropiate (poate după alegeri anticipate?). Nu avem garanția că nu distrug economia — avem exemplul lui 2025 — dar măcar nu adună tensiuni ascunse care să răbufnească iar în viitor.

Mai bine volatilitate politică pe termen scurt decât criză economică și politică pe termen lung!!! Și încă ceva: dacă am dreptate și se reface coaliția, poate de data asta cei care au luat măsurile distrugătoare pentru economie ne lasă în pace și stau acasă. Cel puțin să ne dea impresia că e un nou început, nu o revenire la perioada 2022–2026.

PS. Cel mai prost argument pe care îl aud în aceste zile e că „țara trebuie guvernată”. Nu. Dacă e guvernată prost, mai bine nu. Vidul de putere are un cost — dar un guvern care continuă să distrugă are unul mai mare. Înțeleg eforturile pentru formarea unui guvern, dar doar dacă acel guvern va guverna bine: adică îi lasă pe români să ia cât mai multe decizii cu banii lor, cu proprietatea lor, cu capitalul lor și cu viața lor. Un guvern care face statul mai mic”, a onchis fostul premier.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Fostul premier propune mai multe măsuri pentru redresarea economiei

Într-o analiză publicată pe Financial Intelligence, fostul premier a propus și mai multe măsuri pentru redresarea economiei. Potrivit explicațiilor formulate de Cîțu, România a ajuns în actuala situație economică prin adoptarea unui model care a plasat statul în centrul activității economice, în detrimentul sectorului privat. El consideră că dificultățile economice actuale nu au fost provocate de factori externi precum pandemia, războiul sau evoluțiile internaționale, ci de politici economice interne bazate pe ideea că statul este principalul generator de prosperitate.

În analiza sa, fostul premier face referire la lucrările economistei Deirdre McCloskey, care a argumentat că dezvoltarea economică modernă a fost determinată în principal de idei și inovație, nu exclusiv de capital, instituții sau resurse naturale. În opinia lui Cîțu, România reprezintă un exemplu al modului în care politici economice greșite pot afecta grav dezvoltarea unei economii.

El arată că, în primul trimestru al anului 2026, economia României s-a contractat cu 1,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluție pe care o pune pe seama măsurilor economice adoptate în anul 2025 și a modelului economic construit în perioada 2022–2024, despre care afirmă că a erodat treptat potențialul de creștere al economiei.

Florin Cîțu susține că România înregistrează în prezent cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană și că reducerea deficitului bugetar, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, este una aparentă, întrucât, calculat pe baza angajamentelor, deficitul s-ar situa în continuare între 9% și 10% din PIB.

Economia românească se confruntă cu un fenomen de stagflație, caracterizat prin scăderea producției și creșterea simultană a prețurilor

Fostul premier afirmă că economia românească se confruntă cu un fenomen de stagflație, caracterizat prin scăderea producției și creșterea simultană a prețurilor, situație pe care o consideră una dintre cele mai dificile provocări economice.

În analiza sa, Florin Cîțu descrie ceea ce numește „anatomia distrugerii” economiei, afirmând că politicile bazate pe intervenționism și pe extinderea rolului statului au avut ca efect majorarea salariilor din sectorul public concomitent cu creșterea taxelor aplicate capitalului, proprietății și, ulterior, forței de muncă din sectorul privat.

De asemenea, el menționează că salariul minim a crescut cu peste 30% în ultimii doi ani și critică intervențiile statului în economie, precum plafonarea prețurilor la energie și alimente, pe care le consideră măsuri ce au afectat mecanismele naturale ale pieței.

Florin Cîțu susține că măsurile adoptate în vara anului 2025, precum majorarea TVA, introducerea taxei pe cifra de afaceri, dublarea impozitului pe dividende și aplicarea unor taxe speciale asupra companiilor profitabile, au afectat suplimentar economia. El afirmă că, în perioada 2022–2026, au fost realizate peste 120 de modificări ale Codului fiscal, ceea ce a afectat predictibilitatea necesară investițiilor.

Fostul premier critică și politica monetară, susținând că aprecierea monedei naționale, pe care o consideră un instrument de combatere a inflației, a fost împiedicată, iar menținerea unei stabilități artificiale a cursului de schimb generează costuri anuale de ordinul miliardelor de euro și contribuie la acumularea dezechilibrelor economice.

Responsabilitatea pentru situația economică actuală aparține tuturor formațiunilor politice care au susținut acest model economic

Potrivit lui Florin Cîțu, responsabilitatea pentru situația economică actuală aparține tuturor formațiunilor politice care au susținut acest model economic, inclusiv celor care se definesc ca fiind de dreapta. El consideră că lovitura decisivă asupra economiei a fost aplicată de un guvern format din trei partide care se revendică de la această orientare politică.

Fostul premier apreciază că actualele măsuri de ajustare fiscală continuă aceleași politici pe care le consideră responsabile pentru dificultățile economice. În opinia sa, consolidarea fiscală bazată pe majorări de taxe și înghețarea temporară a salariilor reprezintă cea mai puțin eficientă combinație într-o perioadă de stagflație.

El invocă datele Institutului Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026, potrivit cărora deflatorul impozitelor pe produs a crescut cu 17% într-un singur an, în timp ce consumul gospodăriilor s-a redus cu 1,8%.

Florin Cîțu susține că înghețarea salariilor și pensiilor reprezintă doar o soluție temporară, care nu elimină problema cheltuielilor bugetare, ci transferă costurile în viitor. El avertizează că viitoarele guverne vor fi supuse unor presiuni pentru recuperarea acestor venituri, ceea ce ar putea conduce la noi dezechilibre bugetare în perioada 2027–2028.

Totodată, fostul premier observă că singurul indicator economic care a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2026 a fost cel al investițiilor, cu un avans de 4,7%, însă subliniază că acestea au fost finanțate în principal din fonduri europene și ridică problema eficienței utilizării acestora.

În ceea ce privește soluțiile pentru relansarea economiei, Florin Cîțu propune liberalizarea cursului de schimb al leului, invocând exemplul Poloniei din anul 2009, când deprecierea zlotului ar fi contribuit la evitarea recesiunii. El apreciază că România, deși dispune de monedă proprie, utilizează politici similare celor aplicate în statele din zona euro care nu au posibilitatea ajustării cursului de schimb.

Ajustarea fiscală ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice și reformarea aparatului administrativ

Fostul premier susține, de asemenea, că ajustarea fiscală ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice și reformarea aparatului administrativ, nu prin majorarea taxelor aplicate sectorului privat. În opinia sa, investițiile publice trebuie selectate în funcție de capacitatea lor de a crește potențialul economic al țării.

Un alt element considerat esențial de Florin Cîțu este refacerea credibilității politicilor economice. El propune instituirea unei reguli fiscale multianuale obligatorii, care să elimine modificările frecvente ale legislației fiscale și să ofere investitorilor predictibilitate.

Fostul premier apreciază că reducerea inflației poate fi obținută mai eficient prin creșterea credibilității politicilor economice decât prin menținerea pe termen lung a unor dobânzi ridicate.

În plus, Florin Cîțu susține necesitatea unei dereglementări extinse a economiei și a pieței muncii. El arată că rata de ocupare a forței de muncă din România, de 63%, se numără printre cele mai reduse din Europa și consideră că eliminarea unor bariere administrative și fiscale ar putea dubla potențialul de creștere economică.

Fostul premier afirmă că România dispune de resurse energetice suficiente și ieftine, însă consideră că acestea sunt alocate ineficient din cauza intervenției excesive a statului.

Referindu-se la fondurile europene, Florin Cîțu afirmă că acestea trebuie tratate ca investiții și nu ca forme de asistență. El amintește că a negociat personal suma de 29,2 miliarde de euro aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență și susține că renegocierile ulterioare au redus această sumă cu aproape 8 miliarde de euro.

De asemenea, fostul premier pledează pentru transparență în ceea ce privește situația finanțelor publice și susține că persoanele vulnerabile ar trebui sprijinite prin măsuri țintite, nu prin intervenții generale sau prin amânarea costurilor pentru perioadele următoare.

Florin Cîțu consideră că România are nevoie și de o ancoră externă de credibilitate

Florin Cîțu consideră că România are nevoie și de o ancoră externă de credibilitate, reprezentată de cadrul fiscal european și de acordurile cu instituțiile internaționale. În opinia sa, această nevoie este determinată de lipsa de încredere generată de promovarea în funcții publice a persoanelor pe care le consideră responsabile pentru actuala criză economică.

În concluzie, fostul premier afirmă că România are de ales între reducerea rolului statului, dereglementarea economiei, promovarea profesioniștilor în funcțiile de decizie și menținerea libertății economice sau o ajustare forțată realizată de piețe. El susține că primele semne ale unei astfel de ajustări au apărut deja în anul 2025 și avertizează că economia românească este în prezent mai fragilă și mai vulnerabilă decât în trecut.

Potrivit lui Florin Cîțu, ieșirea din actuala criză economică presupune revenirea la un model bazat pe libertate economică, prețuri de piață și reducerea intervenției statului, însă consideră că, în prezent, lipsește voința politică necesară pentru implementarea unor astfel de măsuri.