Florin Cîțu, avertisment despre riscul aruncat pe cetățeanul român: „Bomba cu ceas… tic tac, tic tac”

Fostul prim-ministru și fostul președinte al PNL, Florin Cîțu, susține că structura actuală a sistemului financiar din România expune populația la riscuri semnificative în cazul deteriorării situației fiscale a statului.

Florin Cîțu explică de ce românii sunt expuși la riscurile datoriei publice

Într-o analiză publicată pe rețelele de socializare, acesta afirmă că nivelul ridicat al investițiilor în titluri de stat, atât în sectorul bancar, cât și în fondurile de pensii private, poate avea efecte directe asupra cetățenilor.

Cîțu și-a început mesajul cu avertismentul „Bomba cu ceas… tic tac, tic tac”, făcând referire la gradul ridicat de concentrare a activelor bancare în titluri de stat. Potrivit fostului premier, băncile din România dețin 27,6% din active în titluri de stat, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 9,7%. În opinia sa, acest nivel este de aproape trei ori mai ridicat decât media europeană și amplifică expunerea sistemului financiar la evoluția finanțelor publice.

„Bomba cu ceas… tic tac, tic tac. Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat”, a scris fostul premier pe social media.

Expunerea populației prin pensii și depozite

Florin Cîțu afirmă că riscul este transferat aproape în totalitate asupra cetățenilor. Acesta explică faptul că fondurile de pensii administrate privat, prin Pilonul II, au aproximativ 64% din active investite în titluri de stat.

În același timp, alte aproximativ 28% sunt plasate în acțiuni, unde o pondere importantă este reprezentată de bănci și companii de stat. Potrivit acestuia, băncile sunt, la rândul lor, investitori importanți în titlurile emise de stat.

Fostul lider liberal susține că inclusiv depozitele populației sunt expuse indirect aceluiași risc, deoarece acestea se regăsesc în bilanțurile instituțiilor bancare care au o expunere ridicată față de datoria publică.

„Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, a transmis Florin Cîțu.

Scenariul unui posibil downgrade

În analiza sa, fostul prim-ministru face referire și la posibilitatea unei retrogradări a ratingului de țară sub categoria „investment grade”, scenariu pe care îl consideră din ce în ce mai puțin teoretic.

Acesta susține că, într-o astfel de situație, efectele s-ar resimți simultan asupra populației prin mai multe canale financiare. Florin Cîțu estimează că un șoc de 200 de puncte de bază asupra randamentelor obligațiunilor ar conduce la o diminuare contabilă a valorii pensiilor private cu aproximativ 10-12%.

Totodată, potrivit acestuia, costurile de finanțare pentru credite ar crește, moneda națională s-ar deprecia, iar inflația ar reveni pe un trend ascendent.

„Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare — lovește direct în cetățeanul român pe toate canalele simultan”, a scris Florin Cîțu.

Estimările privind impactul asupra gospodăriilor

Fostul premier apreciază că efectele economice s-ar reflecta rapid în bugetele familiilor. Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru o gospodărie medie impactul imediat ar putea echivala cu pierderea unui salariu mediu net în primul an.

„Pentru o gospodărie medie, efectul imediat estimat este de ordinul unui salariu mediu net, pierdut în primul an. Fără să fi greșit cu nimic și fără vreun instrument de protecție. Doar pentru că este cetățean român și lucrează în România”, afirmă Florin Cîțu.

În finalul analizei, fostul șef al Guvernului susține că nivelul ridicat al concentrării riscului reprezintă și una dintre explicațiile pentru care inflația ar putea rămâne peste estimările oficiale.

„Această concentrare de risc explică și de ce inflația va rămâne, cel mai probabil, peste estimările oficiale: inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (și randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, a concluzionat Florin Cîțu.