România are cel mai mic nivel al datoriei private din UE. Florin Cîțu: Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice

România are cel mai scăzut nivel al îndatorării sectorului privat din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat privind datoria companiilor și a gospodăriilor raportată la PIB, ceea ce contrazice ideea că economia ar fi crescut pe bază de consum finanțat prin credit excesiv. Fostul premier Florin Cîțu susține că dezbaterea publică despre „creșterea nesustenabilă” este eronată și că dezechilibrul real al economiei provine din zona finanțelor publice, nu din sectorul privat. În acest context, el critică politicile fiscale bazate pe majorarea taxelor și afirmă că acestea afectează un sector economic „cel mai puțin îndatorat din UE”, în timp ce deficitul bugetar este generat de decizii ale statului privind cheltuielile publice.

În spațiul public românesc circulă frecvent ideea că economia națională ar fi crescut pe baza unui model nesustenabil, alimentat de consum finanțat prin îndatorare excesivă. Această interpretare este folosită adesea pentru a justifica măsuri precum creșterea taxelor sau extinderea rolului statului în economie. Totuși, o analiză a datelor oficiale publicate de Eurostat indică o imagine semnificativ diferită, în special în ceea ce privește nivelul de îndatorare al sectorului privat, arată fostul premier Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.

”Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public. Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea”, spune acesta.

România are cel mai scăzut nivel al datoriei sectorului privat din Uniunea Europeană

Indicatorul „private sector debt (consolidated)”, utilizat de Eurostat pentru a compara nivelul de îndatorare al companiilor și gospodăriilor în raport cu PIB-ul, arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Această poziționare înseamnă că:

• firmele din România au un grad redus de creditare,
• gospodăriile sunt mai puțin îndatorate decât media europeană,
• economia privată nu se bazează pe un nivel ridicat de levier financiar.

Comparativ, țări precum Bulgaria, Polonia sau Lituania înregistrează niveluri superioare de îndatorare privată, iar media Uniunii Europene este semnificativ mai ridicată decât cea a României.

Afirmația conform căreia creșterea economică a României ar fi fost alimentată de „datorie privată excesivă” nu este susținută de datele oficiale.

”România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE. Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei.

Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”, arată Florin Cîțu.

Sursele dezechilibrului economic: accent pe datoria publică

În absența unui nivel ridicat al datoriei private, presiunea macroeconomică se mută asupra finanțelor publice.

Datele indică faptul că principalul dezechilibru provine din:

• creșterea datoriei guvernamentale,
• deficite bugetare persistente,
• politici fiscale care au depășit capacitatea de colectare a veniturilor.

Cu alte cuvinte, problema structurală nu se regăsește în comportamentul sectorului privat, ci în modul de administrare a bugetului de stat.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, soluția implementată în ultimii ani a fost orientată în principal către creșterea taxării sectorului privat.

Această abordare are efecte economice directe:

• reducerea ritmului investițiilor private,
• temperarea consumului intern,
• creșterea incertitudinii fiscale,
• încetinirea dinamicii economice generale.

Din perspectivă macroeconomică, transferul poverii fiscale către sectorul privat poate afecta competitivitatea și capacitatea de creștere pe termen mediu.

”Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate”, continuă fostul premier.

Interpretarea datelor Eurostat și implicațiile economice

Analiza datelor furnizate de Eurostat sugerează o concluzie importantă: România nu se confruntă cu o problemă de supraîndatorare a sectorului privat, ci cu un dezechilibru fiscal la nivel guvernamental.

Această distincție este esențială pentru formularea politicilor economice:

• ajustarea exclusiv prin taxe poate afecta sectorul productiv,
• reformele structurale ale cheltuielilor publice rămân o componentă critică,
• sustenabilitatea fiscală depinde de echilibrul dintre venituri și cheltuieli, nu doar de creșterea veniturilor.

Indicatorii oficiali arată că economia României nu este caracterizată de un exces de îndatorare privată, ci de o problemă concentrată în zona finanțelor publice.

În acest context, dezbaterea despre politica fiscală trebuie să fie fundamentată pe date obiective și analize structurale, nu pe interpretări simplificate ale dinamicii economice.

Datele Eurostat rămân un reper esențial pentru evaluarea corectă a situației macroeconomice și pentru formularea unor politici economice sustenabile.

”Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc. Datele sunt publice. Merită citite înainte de a mai repeta lozinci”, a fost mesajul acestuia pe pagina de Facebook.