Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istorie. Avertisment de la AIE: Am comis multe greșeli

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, avertizează că o eventuală relaxare a sancțiunilor asupra energiei rusești de către statele din Europa ar reprezenta o greșeală majoră, în contextul unei noi crize energetice globale care afectează puternic Uniunea Europeană.

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istorie

Declarațiile au venit în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu efectele unui al doilea șoc energetic în ultimii patru ani. Uniunea Europeană analizează măsuri pentru reducerea presiunii asupra prețurilor energiei, generate de criza din Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială prin care trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol, după ce autoritățile din Iran au blocat efectiv pasajul în luna martie.

Criza din Orientul Mijlociu a dus la o creștere de 65% a prețului petrolului, conform estimărilor Comisiei Europene, iar prețul gazelor naturale s-a dublat. În acest context, Bruxellesul a transmis că nu ia în calcul relaxarea sancțiunilor impuse energiei rusești, inclusiv prin intermediari.

Fatih Birol susține această poziție și avertizează că o reluare a dependenței de Rusia ar reprezenta o eroare strategică majoră. Acesta consideră că Europa a plătit deja prețul unei astfel de dependențe în 2022, iar repetarea aceleiași greșeli ar fi inacceptabilă. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să exploreze alte soluții mai sigure din punct de vedere energetic, dar și din perspectiva politicii externe și de apărare.

Între timp, unele state au adoptat măsuri parțiale. Statele Unite au anunțat prelungirea unei derogări de 30 de zile pentru transportul maritim de petrol rusesc, cu scopul de a reduce presiunea asupra țărilor cu venituri mai mici afectate de costurile ridicate ale energiei. De asemenea, Regatul Unit a relaxat anumite restricții privind importurile de combustibil de aviație și motorină rafinate din petrol rusesc în alte state, pentru a face față deficitului de aprovizionare și creșterii prețurilor, menținând însă sancțiunile de bază.

„Europa a plătit prețul pentru dependența sa excesivă în 2022. Dacă o dată este o greșeală, a o repeta a doua oară nu mai este o greșeală. Există multe alte opțiuni pe care Europa ar trebui să le ia în considerare, mai sigure din punct de vedere energetic, al politicii externe și al apărării”, a declarat Birol într-un interviu acordat Euronews.

Uniunea Europeană a refuzat orice formă de relaxare a sancțiunilor

Uniunea Europeană a refuzat însă orice formă de relaxare a sancțiunilor, argumentând că finanțarea indirectă sau directă a Moscovei prin energie ar prelungi războiul din Ucraina. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că nu vor exista derogări, considerând că decizia este una strategică din perspectiva securității europene.

În interiorul blocului comunitar, creșterea costurilor energetice generează tensiuni între statele membre. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis o scrisoare către Comisia Europeană în care solicită ca energia să fie tratată ca o prioritate similară apărării și a cerut excepții de la regulile privind datoria și deficitul bugetar pentru a gestiona criza energetică.

Agenția Internațională pentru Energie avertizează că perturbările cauzate de închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea depăși efectele crizei petroliere din anii 1970. Instituția prognozează totodată o accelerare a eforturilor de diversificare a surselor de energie la nivel global.

În raportul său anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile globale în energie vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari în acest an. Aproximativ 2,2 trilioane de dolari vor fi direcționate către rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, surse regenerabile și electrificare, în timp ce aproximativ 1,2 trilioane de dolari vor merge către petrol, gaze naturale și cărbune.

„Competitivitatea și suveranitatea Europei vor depinde în mod decisiv de strategia sa energetică. În opinia mea, viitorul energetic al Europei înseamnă electrificarea, iar noi ar trebui să ne electrificăm economiile cât mai mult posibil”, a afirmat el, subliniind că energia nucleară va fi necesară într-o fază de tranziție către renunțarea la combustibilii fosili.

Fatih Birol a subliniat că actuala criză va avea efecte de durată asupra Europei

Fatih Birol a subliniat că actuala criză va avea efecte de durată asupra Europei, evidențiind legătura dintre securitatea economică și cea energetică. El a amintit că primul șoc major a fost criza gazelor rusești după invazia Ucrainei, iar actuala situație din Iran complică și mai mult strategia pe termen lung a Uniunii Europene, amplificând presiunile asupra prețurilor.

În opinia sa, competitivitatea și suveranitatea Europei depind în mod esențial de strategia energetică adoptată. Birol consideră că viitorul energetic al continentului va fi bazat pe electrificare și pe extinderea utilizării energiei electrice în economie, menționând totodată că energia nucleară va avea un rol important în perioada de tranziție de la combustibilii fosili.

Acesta a subliniat că Europa nu a luat întotdeauna cele mai bune decizii în domeniul energetic și că este necesară o schimbare de direcție, cu politici mai coerente și mai eficiente. În viziunea sa, energia reprezintă un element central al suveranității continentului european.

„Sunt un om al energiei. Vorbesc despre energie. Europa nu a făcut întotdeauna alegerile potrivite și am comis multe greșeli. Acum trebuie să fim foarte clari și să luăm deciziile corecte în domeniul energetic. Acest lucru se află în centrul suveranității continentului”, a conchis el.