Lipsa expertizei tehnice și incertitudinea juridică împiedică multe companii europene să adopte AI. Există însă și exemple de succes: „Nu văd decât avantaje”

Datele Eurostat ne arată că întreprinderile europene au întâmpinat dificultăți în adoptarea inteligenței artificiale (AI) din cauza lipsei competențelor tehnice, a problemelor juridice și a temerilor privind confidențialitatea datelor. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să simplifice regulile, compania germană Dr. Wolff demonstrează că AI poate eficientiza activitatea zilnică.

Lipsa expertizei tehnice și incertitudinea juridică împiedică peste 10% dintre companiile europene să adopte AI

Datele Eurostat din 2025 arată că lipsa expertizei tehnice, preocupările privind confidențialitatea datelor și incertitudinile juridice continuă să reprezinte principalele obstacole în calea adoptării inteligenței artificiale (AI) de către întreprinderile europene. Aceste rezultate apar în contextul în care majoritatea companiilor recunosc deja potențialul AI de a genera valoare și de a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea.

În paralel, Uniunea Europeană încearcă să stimuleze utilizarea tehnologiilor bazate pe AI prin simplificarea cadrului legislativ referitor la inteligența artificială și protecția datelor, cu scopul de a reduce povara administrativă și suprapunerile dintre reglementări.

În acest context, sondajul recent realizat de Eurostat, care analizează motivele pentru care companiile europene nu utilizează instrumente de IA, oferă informații relevante pentru dezbaterea politică privind pachetul legislativ dedicat inteligenței artificiale, digitalizării și viitorului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2032.

Rezultatele evidențiază faptul că principalul obstacol, atât pentru întreprinderile mijlocii, cât și pentru cele mari, este lipsa expertizei tehnice. Aproximativ 10,51% dintre întreprinderile cu 50–249 de angajați și 10,32% dintre companiile cu peste 250 de angajați afirmă că nu dispun de competențele necesare pentru implementarea instrumentelor de inteligența artificială.

Problemele legate de protecția și confidențialitatea datelor reprezintă a doua mare categorie de preocupări. Astfel, 7,95% dintre companiile mijlocii și 9,31% dintre cele mari consideră că riscurile asociate încălcării protecției datelor și a confidențialității constituie un impediment important. În același timp, 7,51% dintre întreprinderile mijlocii și 8,12% dintre cele mari invocă lipsa de claritate privind consecințele juridice ale utilizării inteligenței artificiale.

Datele relevă și faptul că barierele financiare nu reprezintă principala problemă pentru majoritatea întreprinderilor europene. Doar 5,67% dintre companiile cu 50–249 de angajați menționează costurile ca motiv principal pentru neadoptarea AI, cele mai ridicate procente fiind înregistrate în Portugalia, unde 9,56% dintre întreprinderi indică acest factor. În schimb, lipsa expertizei tehnice este percepută drept cea mai importantă dificultate în numeroase state membre.

De exemplu, 15,44% dintre întreprinderile daneze, 14,63% dintre cele germane și 13,99% dintre cele finlandeze consideră că deficitul de competențe reprezintă principalul obstacol. Este relevant faptul că Danemarca și Finlanda se numără, de regulă, printre liderii europeni în ceea ce privește adoptarea AI, ceea ce sugerează o evaluare critică și realistă a propriilor limitări.

De asemenea, 6,38% dintre întreprinderile europene consideră că problemele tehnice, precum incompatibilitatea cu echipamentele, software-ul sau sistemele existente, împiedică integrarea soluțiilor de AI. Cele mai ridicate procente se regăsesc în Finlanda, Malta și Germania. Totodată, 6,51% dintre companii afirmă că lipsa disponibilității și a calității datelor necesare reprezintă o barieră importantă, întreprinderile din Finlanda și Germania fiind cele mai critice în această privință.

Considerentele etice sunt menționate într-o măsură mult mai redusă. Doar 3,45% dintre întreprinderile europene afirmă că aspectele etice constituie motivul principal pentru care evită utilizarea instrumentelor de AI. În mod similar, numai 2,09% dintre întreprinderile mijlocii și 1,55% dintre cele mari consideră că inteligența artificială nu este utilă pentru activitatea lor, ceea ce confirmă faptul că majoritatea companiilor europene recunosc beneficiile potențiale ale acestor tehnologii.

În cazul întreprinderilor mari, tendințele sunt similare. Doar 5,51% invocă motive legate de costuri, în timp ce 10,32% menționează lipsa competențelor relevante, 6,02% indică incompatibilitatea cu sistemele și software-ul existente, iar 6,94% consideră că problema principală este lipsa datelor adecvate. Companiile mari sunt însă ușor mai preocupate decât IMM-urile de protecția datelor și de consecințele juridice neclare. Astfel, 9,31% dintre acestea se declară preocupate de riscurile privind confidențialitatea și protecția datelor, iar 8,12% afirmă că nu înțeleg suficient de clar implicațiile juridice ale utilizării inteligenței artificiale.

Per ansamblu, rezultatele sugerează că întreprinderile europene nu resping utilizarea inteligenței artificiale, ci întâmpină dificultăți în procesul de implementare și adaptare. În acest sens, realizarea unor sondaje suplimentare, dedicate în special companiilor cu utilizare intensivă de date și AI, ar putea oferi informații valoroase pentru definirea viitoarelor politici europene și pentru stabilirea priorităților financiare și legislative ale Uniunii Europene în domeniul digitalizării și inteligenței artificiale.

Compania germană de cosmetice Dr. Wolff mizează pe inteligența artificială

Există însă și excepții printre marile companii europene care privesc inteligența artificială nu ca pe o provocare, ci ca pe o oportunitate de dezvoltare și consolidare a competitivității.

Un astfel de exemplu este compania germană de cosmetice și produse farmaceutice Dr. Wolff, o întreprindere familială de dimensiuni medii din Bielefeld, care a decis să integreze activ instrumentele bazate pe inteligență artificială în activitatea de zi cu zi. Conducerea companiei îi încurajează pe toți angajații să se familiarizeze cu modelele lingvistice generative (LLM) și să le utilizeze în mod practic în procesele de lucru.

Inna Hilgenberg, șefa adjunctă a departamentului de ambalare, a explicat pentru Deutsche Welle că activitatea din zona de producție este intensă și solicitantă, iar redactarea instrucțiunilor sau a documentelor necesare poate deveni dificilă în paralel cu sarcinile operative. În hala de producție, unde sticlele de șampon sunt umplute automat pe banda transportoare, eficiența și rapiditatea sunt esențiale, iar instrumentele digitale au început să joace un rol tot mai important în organizarea muncii.

Din acest motiv, Hilgenberg apreciază în mod deosebit WolffGPT, instrumentul intern de inteligență artificială dezvoltat și utilizat de companie. Ea îl folosește aproape zilnic pentru redactarea fluxurilor de lucru, realizarea prezentărilor, editarea documentelor Word și gestionarea foilor de calcul Excel.

Responsabilitățile sale includ planificarea activității și instruirea personalului din departamentele de umplere și ambalare, precum și monitorizarea respectării normelor de igienă și siguranță. În opinia sa, utilizarea inteligenței artificiale aduce beneficii clare și contribuie la simplificarea sarcinilor administrative și organizaționale.

„Avem destul de mult de lucru cu partea de producție. Nu este atât de ușor să scrii instrucțiuni în timp ce ești ocupat cu aceste sarcini. Nu văd decât avantaje în IA”, a declarat Hilgenberg.

Despre Dr. Wolff

Grupul Dr. Wolff este o companie germană de familie cu renume internațional, fondată în 1905 la Bielefeld, care s-a remarcat prin combinarea dermatologiei, farmaceuticii și cosmeticelor de înaltă performanță. Cu o tradiție de peste un secol și aflată în prezent la a patra generație a familiei fondatoare, compania și-a construit reputația prin dezvoltarea unor produse bazate pe cercetare științifică riguroasă, destinate tratării problemelor specifice ale pielii, scalpului și danturii.

Dr. Wolff nu funcționează ca un producător obișnuit de cosmetice de masă, ci investește constant în cercetare și inovare. Compania deține propriile laboratoare de cercetare și dezvoltare în Bielefeld și colaborează îndeaproape cu clinici universitare pentru a demonstra clinic eficiența formulelor sale. Această abordare științifică a contribuit la consolidarea credibilității brandului pe piața europeană.

Compania este cunoscută și pentru stilul distinct al campaniilor sale publicitare, orientate mai degrabă spre educarea consumatorilor și explicarea soluțiilor oferite decât spre promovarea comercială clasică. Reclamele Alpecin, în care apar cercetători precum Dr. Klenk, au devenit reprezentative pentru imaginea companiei și pentru accentul pus pe argumentele științifice.

Deși producția principală rămâne concentrată în Germania, produsele Dr. Wolff sunt comercializate în peste 60 de țări. Compania are o prezență puternică pe piața europeană și își extinde rapid activitatea în Asia și America de Nord, consolidându-și astfel poziția printre cele mai importante branduri europene din domeniul cosmetic și farmaceutic.