Deficit de gaze în Europa. Cum reconfigurează România, Germania, Cipru și Egipt harta energiei în UE

Europa se confruntă cu riscul unui deficit critic de gaze naturale din cauza perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz și a stocurilor scăzute, aflate mult sub norma sezonieră. În timp ce Germania continuă privatizarea Uniper după stabilizare, noi alianțe strategice prind contur: Ungaria negociază importul de gaze românești din proiectul Neptun Deep, iar Cipru face pași mari spre exportul de GNL via Egipt.

Europa s-ar putea confrunta cu un deficit critic al stocurilor de gaze naturale dacă perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz vor persista încă 1-3 luni, au avertizat directorii executivi ai gigantului energetic norvegian Equinor ASA.

Europa a intrat în actuala perioadă de realimentare de vară cu rezerve de gaze extrem de reduse, stocurile fiind umplute doar în proporție de 28 % în urma unei ierni prelungite, potrivit unui raport al Oilprice.com.

Stocurile de gaze naturale ale Europei rămân mult sub nivelurile normale pentru sezon

Nivelurile de stocare din Europa se situează în prezent la 35-37%, semnificativ sub norma sezonieră de 50%, crescând riscul ca continentul să nu-și atingă obiectivul obișnuit de 90% la începutul următorului sezon de încălzire de iarnă. Uniunea Europeană impune statelor membre să mențină niveluri solide de umplere a depozitelor, vizând de obicei o capacitate de 80% până la 90% până la începutul iernii.

O combinație de factori a făcut ca umplerea celor mai mari centre de stocare din Europa să fie o sarcină descurajantă în a doua jumătate a anului.

În primul rând, retragerile masive din timpul iernii, determinate de consumul maxim de încălzire al gospodăriilor, combinate cu o creștere bruscă a cererii de energie industrială, au redus nivelurile de stocare a gazelor naturale în Europa de Nord-Vest la sub 30%, aproximativ dublul deficitului general de stocare al UE, explică platforma saudită Maaal.com.

Nivelurile de gaze din Țările de Jos, Germania și Franța au scăzut la niveluri critic de joase înainte chiar de începerea primăverii: rezervele olandeze au scăzut la doar 5,8% până la sfârșitul iernii, marcând cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu; nivelurile de stocare din Germania au scăzut la ~20%, în timp ce cele din Franța s-au menținut în jur de 27% până la sosirea primăverii.

Prețurile ridicate și criza GNL au blocat refacerea rezervelor europene

În al doilea rând, prețurile distorsionate și curbele de preț sezoniere inversate au contribuit la criza gazelor din Europa, o structură neobișnuită a pieței în care prețurile spot de vară sunt mai mari decât contractele de iarnă, blocând reaprovizionarea necesară a stocurilor.

Spreadurile sezoniere TTF din Olanda au rămas în teritoriu negativ, la aproximativ 1,3 €/MWh, iar această situație neobișnuită de backwardation a perturbat dinamica tradițională de injectare a gazului în lunile de vară, când prețurile sunt mai mici, și de retragere a acestuia în sezonul de iarnă, mai rece și cu cerere ridicată.

Europa s-a confruntat, de asemenea, cu o criză a GNL (gaz natural lichefiat), cererile energetice globale concurente și întreruperile la principalele instalații de GNL din cauza conflictului din Orientul Mijlociu făcând reaprovizionarea stocurilor extrem de costisitoare.

Întârzierile și avariile infrastructurii la instalațiile cheie, în special în Qatar, combinate cu eliminarea treptată a GNL-ului rusesc, au intensificat concurența globală pentru încărcăturile spot, în special în contextul cererii ridicate din Asia.

Curba inversată a fost determinată parțial și de așteptările privind un aflux de noi capacități globale de GNL în a doua jumătate a anului, alături de preocupările legate de aprovizionare pe termen scurt.

Germania continuă privatizarea Uniper după salvarea din criza energetică

Cu toate acestea, actuala criză a gazelor din Europa nu este nici pe departe la fel de gravă ca situația cu care s-a confruntat atunci când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu câțiva ani. De fapt, Germania continuă procesul de privatizare a Uniper, după ce compania a beneficiat de un plan de salvare de mai multe miliarde de euro în timpul crizei energetice din 2022.

Conform normelor Comisiei Europene privind ajutoarele de stat, care au aprobat planul de salvare al Berlinului din 2022, Germania are obligația legală de a-și reduce participația la maximum 25% plus o acțiune până la sfârșitul anului 2028.

Situația financiară a Uniper s-a îmbunătățit dramatic după o pierdere netă masivă de 40 de miliarde de euro în 2022, provocată de întreruperea furnizării de gaze de la Gazprom din Rusia. Compania de utilități a câștigat despăgubiri importante în urma unui arbitraj și a început deja să ramburseze ajutorul guvernamental.

Această sănătate financiară o face extrem de atractivă pentru piețele private. Cu sediul central în Düsseldorf, Uniper este unul dintre cei mai mari importatori de gaze din Germania și un actor cheie în rețelele europene de tranzacționare și stocare a gazelor.

Ungaria negociază accesul la gazele românești din Marea Neagră

Gazele naturale din proiectul Neptun Deep au devenit una dintre cele mai importante mize energetice din Europa de Est, iar presa din Ungaria susține că autoritățile de la Budapesta sunt aproape de un acord major cu România.

Publicația maghiară Index.hu scrie că grupul energetic de stat MVM negociază preluarea unei părți importante din viitoarea producție de gaze din Marea Neagră.

Potrivit surselor citate, Ungaria caută soluții rapide pentru reducerea dependenței de gazul rusesc, în contextul în care Uniunea Europeană intenționează să elimine importurile energetice din Rusia începând cu anul 2027, prin programul REPowerEU.

Presa maghiară susține că gazul românesc este considerat cea mai avantajoasă alternativă atât din punct de vedere al prețului, cât și al proximității geografice. Sursele apropiate negocierilor afirmă că prețul gazului extras din România ar fi apropiat de cel al importurilor rusești actuale.

În prezent, Ungaria consumă aproximativ 9 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar aproape jumătate din această cantitate provine încă din Rusia. Într-o primă etapă, acordul cu România ar putea acoperi aproximativ 1 miliard de metri cubi pe an.

Neptun Deep poate transforma România într-un jucător energetic regional

Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este considerat cel mai important proiect offshore al României din ultimele decenii. Producția de gaze este programată să înceapă în 2027.

Presa din Ungaria subliniază că România ar putea deveni un exportator strategic de energie în regiune, deoarece consumul intern nu va absorbi întreaga cantitate extrasă din Marea Neagră.

Articolul mai arată că negocierile se desfășoară într-un context politic sensibil, atât la București, cât și la Budapesta.

Sursele citate vorbesc despre existența unei „ferestre scurte” pentru semnarea acordului, în condițiile în care legislația românească oferă statului drept de preempțiune în tranzacțiile energetice strategice.

Acord între QatarEnergy și ExxonMobil. Gazul extras din largul Ciprului, care ajunge în instalațiile de lichefiere din Egipt, va putea fi exportat spre Europa

QatarEnergy și ExxonMobil au semnat un acord cu Egiptul pentru transportul prin conducte al gazului extras din largul Ciprului către instalațiile de lichefiere din Egipt, în vederea exportului către Europa — cel mai recent semn că Egiptul devine centrul energetic dominant al Mediteranei de Est, relatează Euronews.com.

QatarEnergy a semnat un acord cu ExxonMobil și Ministerul Petrolului și Resurselor Minerale din Egipt pentru a explora modul în care gazul descoperit în largul Ciprului ar putea fi exploatat și exportat prin infrastructura existentă a Egiptului.

Memorandumul de înțelegere, semnat de ministrul petrolului Karim Badawi, plasează compania energetică de stat din Qatar în centrul unui efort mai amplu de a conecta câmpurile de gaz offshore cipriote cu instalațiile de export egiptene și cumpărătorii europeni.

QatarEnergy a declarat că acordul va explora oportunități viitoare de creștere și aranjamente comerciale folosind infrastructura de gaze a Egiptului, care deservește atât consumatorii interni, cât și piețele internaționale.

Cipru nu dispune de instalații proprii de lichefiere, ceea ce înseamnă că gazul extras din câmpurile sale offshore trebuie mai întâi transportat prin conducte subacvatice către Egipt, unde este procesat și lichefiat înainte de a fi expediat către piețele europene.

Cipru a depus eforturi timp de peste un deceniu pentru a transforma descoperirile sale offshore în exporturi comerciale, iar președintele Nikos Christodoulides a declarat că ultimele aprobări marchează un moment de cotitură, trecând țara de la etapa explorării la cea a exploatării resurselor sale de gaze naturale.

Gazul cipriot nu va transforma singur echilibrul energetic al Europei, dar ar putea adăuga o altă opțiune de aprovizionare din estul Mediteranei

Egiptul și-a asigurat deja un rol central în acest plan. În aprilie, partenerii din câmpul Aphrodite din Cipru au semnat un acord pe 15 ani pentru a vinde tot gazul natural recuperabil din rezervor către Egyptian Natural Gas Holding Company, cu opțiunea de a prelungi acordul cu încă cinci ani.

Acest acord, împreună cu cel semnat joi, arată cum Egiptul devine principala piață de desfacere pentru gazul cipriot. Acordul se bazează, de asemenea, pe parteneriatul existent al QatarEnergy cu ExxonMobil în Cipru.

Cele două companii sunt partenere în Blocul 10, unde descoperirea Glaucus, făcută în 2019 și estimată a deține aproximativ 3,7 trilioane de picioare cubice de gaz, este una dintre cele mai semnificative descoperiri offshore din Cipru.

O a doua descoperire în același bloc, Pegasus, a fost identificată în 2025, iar în martie consorțiul a declarat oficial că ambele zăcăminte sunt viabile din punct de vedere comercial, cu rezerve combinate de aproximativ 7 trilioane de picioare cubice.

Directorul executiv al QatarEnergy, Saad Sherida Al Kaabi, a declarat că acordul reprezintă un pas important în promovarea cooperării energetice regionale în estul Mediteranei.

Traseul ar putea fi important și pentru Europa, care caută surse de aprovizionare cu gaze mai diversificate de când invazia Rusiei în Ucraina a perturbat fluxurile energetice de lungă durată. Este puțin probabil ca gazul cipriot să transforme singur echilibrul energetic al Europei, dar ar putea adăuga o altă opțiune de aprovizionare din estul Mediteranei.

Planul se află încă într-un stadiu incipient. Nu s-a luat încă o decizie finală de investiție, iar detalii precum legăturile de infrastructură și condițiile comerciale nu au fost încă convenite.

Dacă obiectivul pentru 2028 va fi atins, acesta ar marca primele exporturi de gaze ale Ciprului și o nouă rută de aprovizionare către Europa.

Regiune / Proiect	Status Actual & Cifre Cheie	Obiectiv / Orizont de timp	Sursa Menționată
Uniunea Europeană	Stocuri actuale la 35-37% (față de norma de 50%). Deficit major în depozitele din Olanda (5,8%), Germania (~20%) și Franța (27%).	Atingerea unei capacități de stocare de 80-90% înainte de iarnă.	Equinor ASA, Oilprice.com, Maaal.com
Germania (Uniper)	Redresare financiară majoră după pierderile din 2022. Statul a demarat procesul de privatizare.	Reducerea participației statului la maximum 25% plus o acțiune până în 2028.	Comisia Europeană
România & Ungaria	Negocieri avansate între MVM și România pentru achiziția a cca. 1 miliard mc/an din proiectul Neptun Deep.	Demararea producției în 2027; reducerea dependenței Ungariei de gazul rusesc.	Index.hu
Cipru, Egipt & Qatar	Acord semnat de QatarEnergy și ExxonMobil pentru transportul gazului cipriot (rezerve estimate la 7 trilioane de picioare cubice) în Egipt.	Lichefierea în Egipt și demararea primelor exporturi spre Europa până în 2028.	Euronews.com