Nimeni nu se aștepta în România. Călin Georgescu a reușit să se impună. Călin Hentea: Propagandă bine ascunsă

Colonelul în retragere Călin Hentea, expert în operaţii informaţionale şi psihologice, a explicat modul în care cazul Călin Georgescu, din noiembrie-decembrie 2024, reprezintă un exemplu clasic de război hibrid desfăşurat pe teritoriul României.

Cazul Călin Georgescu, un exemplu clasic de război hibrid

Colonelul în retragere Călin Hentea, expert în propagandă, operaţii informaţionale (INFO-OPS) şi operaţiuni psihologice (PSYOPS), explică faptul că serviciile secrete româneşti cunosc identitatea agenţilor de influenţă pro-ruşi activi pe teritoriul ţării, însă prezenţa unei tabere suveraniste, cu idei antioccidentale, în interiorul acestor servicii, le permite acestora să supravieţuiască şi să îşi continue activitatea.

Hentea consideră cazul Călin Georgescu drept un exemplu clasic de război hibrid, propagandă şi operaţiuni informaţionale. În opinia sa, publicul românesc a fost puţin conştient de agresiunea informaţională desfăşurată în noiembrie-decembrie 2024, o vulnerabilitate agravată de nivelul scăzut de educaţie al populaţiei.

Expertul subliniază că propaganda era bine mascată în argumente naţionaliste, suveraniste şi chiar spirituale, iar atacul Federaţiei Ruse se manifesta într-un mod diferit de războiul convenţional cunoscut anterior. Hentea defineşte războiul hibrid ca un conflict interstatal nedeclarat, necodificat de legile internaţionale, desfăşurat coordonat pe multiple planuri – politic, militar, diplomatic, economic, mediatic şi cibernetic.

Activitatea agenţilor de influenţă nu se limitează la Rusia

În România, activitatea agenţilor de influenţă nu se limitează la Rusia; există şi agenţi care acţionează în favoarea Statelor Unite şi Uniunii Europene. Diferenţa majoră este că Rusia tratează România ca un stat inamic, urmărind destabilizarea acestuia, în timp ce SUA şi UE rămân aliaţi. Hentea atrage atenţia că unele posturi de televiziune de ştiri funcţionează practic ca agenţi de influenţă ai Rusiei.

Colonelul explică că agresiunile informatice asupra României nu sunt noi, dar ceea ce se întâmplă din 2020 încoace este fără precedent, deoarece tehnologia permite vizarea fiecărui cetăţean. El rememorează şi perioada post-1990, când ofiţeri recuperaţi în funcţii importante au adoptat brusc o atitudine religioasă şi naţionalistă, admirând chiar figura lui Ion Antonescu. Această transformare rapidă a fost observată de Hentea în structurile de integrare euroatlantică şi în cadrul Armatelor Române.

Eficienţa războiului hibrid

Referitor la cazul Călin Georgescu, Hentea consideră că acesta a demonstrat eficienţa războiului hibrid, desfăşurat în special prin reţele sociale. Obiectivul era subminarea coeziunii opiniei publice, exploatarea frustrărilor, temerilor şi prejudecăţilor, generând un vot mai degrabă emoţional decât raţional. În acest context, dezinformarea, chiar dacă pornea de la un sâmbure de adevăr, era multiplicată prin bot-uri și canale obscure, vizând în special segmentele mai puţin educate ale populaţiei.

Expertul atrage atenţia că războiul hibrid include şi acţiuni concrete: incursiuni de drone, declaraţii ale oficialilor ruşi, politici economice sau energetice care vulnerabilizează statele europene dependente de petrolul rusesc, cum sunt Ungaria sau Slovacia. Scopul final este fisurarea Uniunii Europene, divizarea acesteia şi exploatarea intereselor divergente ale statelor membre.

Hentea rememorează apariţia partidelor de extremă dreapta în România, la alegerile parlamentare din 2020, care, chiar dacă nu toate manifestau deschis simpatii pro-ruse, au exploatat nemulţumirile reale ale populaţiei faţă de integrarea în NATO şi UE. Aceste partide au folosit teme naţionaliste şi religioase, cu accente istorice controversate, evocând trecutul legionar.

Colonelul subliniază că România a fost vizată de atacuri hibride şi în perioada post-1990, în cazul Revoluţiei şi Mineriadelor, unde ingerinţele externe au influenţat evenimentele şi manipularea opiniei publice. De asemenea, agenţi de influenţă au fost identificaţi şi în cadrul structurilor militare, unii foşti ofiţeri fiind suspecţi de legături cu servicii sovietice.

În prezent, Hentea confirmă că România continuă să fie vizată de agenţi de influenţă, inclusiv prin canale media sau persoane publice cu relevanţă politică. El insistă asupra rolului Serviciului Român de Informaţii în identificarea acestor actori şi subliniază necesitatea unui program educaţional pentru contracararea mesajelor manipulative.

”Cazul Călin Georgescu este – şi cred că va fi – un exemplu de manual de operaţii informaţionale, de război hibrid şi de propagandă. Am folosit acum trei concepte pentru că ele sunt vecine, sunt înrudite, sunt înlănţuite.

Nu ştiu în ce măsură audienţa-ţintă românească în cazul Călin Georgescu a fost conştientă sau a sesizat în ce măsură aveam de-a face cu o agresiune hibridă, cu o agresiune propagandistică şi cu o agresiune informaţională în acel moment, noiembrie-decembrie 2024.

Pentru că despre asta a fost vorba! Prin canalele şi prin acest instrumentar necodificat al războiului hibrid, Călin Georgescu a încercat să se impună şi a ţâşnit dintr-o dată, pe neaşteptate, chiar în seara în care s-au anunţat exit-poll-urile la primul tur de scrutin şi toată lumea a rămas înmărmurită: cum de a fost posibilă această evoluţie spectaculoasă sub radar, cum s-a menţionat atunci?

Ei bine, a fost război hibrid desfăşurat în principal pe reţelele sociale, care reprezintă poate armamentul cel mai perfid, mai sidios al războiului hibrid. A fost vorba de o propagandă bine mascată şi bine camuflată sub argumente naţionaliste, suveraniste şi chiar religioase, spirituale”, spune acesta.

Rusia rămâne principalul actor pro-agresiv

Expertul menţionează că Rusia rămâne principalul actor pro-agresiv, în timp ce există şi agenţi de influenţă pro-UE şi SUA, care susţin valorile democraţiilor liberale. În contextul alegerilor din Republica Moldova, Hentea apreciază eforturile autorităţilor de la Chişinău în combaterea războiului hibrid rusesc, subliniind riscurile pentru România în cazul unui succes al partidelor pro-ruse.

Potrivit lui Hentea, serviciile de informaţii româneşti cunosc identitatea agenţilor de influenţă, însă simpatia unor membri ai structurilor pentru ideile suveraniste și antioccidentale permite supraviețuirea lor, într-o măsură mai mare decât în Republica Moldova. Expertul apreciază curajul autorităţilor moldovene şi subliniază că, dacă partidele pro-ruse câştigă acolo, acest lucru ar putea schimba radical contextul regional, inclusiv războiul hibrid de la graniţa României.

”Este vorba despre statul neprietenos faţă de România, respectiv Federaţia Rusă. Ei spun că noi nu le suntem prieteni şi noi spunem la fel. Ambasadorul lor încă afirmă, într-o formă mai directă sau mai mascată, de exemplu, că România a fost eliberată de Armata Roşie în 1944. Adică sunt o serie întreagă de elemente. În plus, România este membră NATO, care este o organizaţie deloc prietenoasă Federaţiei Ruse. Pe de altă parte, avem şi agenţi de influenţă care sunt clar de partea Statelor Unite, de partea Uniunii Europene.

Pe care nu-i blamăm pentru că gândim la fel sau ne dorim să fim la fel cu modelul democraţiilor liberale şi libertăţilor reprezentate de aceste două entităţi. Deci, sunt oameni care susţin Uniunea Europeană, agenţi de influenţă ai Uniunii Europene. Europarlamentari români, de exemplu, care vin şi susţin avantajele şi beneficiile apartenenţei României la Uniunea Europeană.

Acea Uniune Europeană şi acel Bruxelles pe care toate cele trei partide, să zicem aşa, suveraniste, de extremă dreapta despre care am mai vorbit, le condamnă şi atacă. Aceste trei partide combat foarte tare politicile Bruxelles-ului şi ale Uniunii Europene. Chiar dacă aceste trei partide nu susţin în mod deschis, flagrant interesele sau politica Federaţiei Ruse, implicit folosesc aceleaşi naraţiuni! Deci, ele converg în aceeaşi direcţie.

Iată cum se impart agenţii de influenţă, mesajele lor. Pentru că, într-adevăr, în momentul de faţă avem de-a face cu o dihotomie clară a unor atitudini pro şi contra Uniunii Europene, pro şi contra Federaţiei Ruse.

Înainte aveam acel război ideologic, în timpul Războiului Rece, capitalism versus comunism. Acum, iată, avem o dorinţă de hegemonie şi de dominaţie, zice-se, multipolară din partea Federaţiei Ruse, aliată cu Coreea de Nord şi cu China împotriva vechilor heghemoni reprezentaţi de Statele Unite şi Uniunea Europeană.

A căror supremaţie şi dominaţie a valorilor liberale este contestată prin toate mijloacele, cu arsenalul acesta al războiului hibrid despre care am vorbit atât de mult”, mai spune el.