BCE pune presiune pe băncile mici
Banca Centrală Europeană (BCE) pune o presiune tot mai mare asupra băncilor mici din zona euro în privința creditelor neperformante, solicitându-le să constituie rezerve suplimentare care să acopere riscul de pierderi. Potrivit informațiilor transmise de Reuters, măsura urmărește să reducă vulnerabilitățile sectorului bancar, având în vedere că împrumuturile neplătite rămân o problemă structurală pentru mulți creditori de dimensiuni reduse.
Un document publicat luni de BCE arată că și „instituţiile mai puţin semnificative”, nu doar băncile mari, vor fi obligate să își majoreze provizioanele pentru împrumuturile cu restanțe mai vechi de șase ani. Până acum, instituțiile mici beneficiau de o derogare de la acest calendar, ceea ce le-a permis să mențină un nivel mai redus al rezervelor comparativ cu băncile mari.
„Unele bănci mai mici continuă să se confrunte cu dificultăţi de pe urma stocului persistent de NPL. Ele păstrează mai puţine rezerve pentru a acoperi potenţialele pierderi”, a explicat Sharon Donnery, membră a Consiliului de supraveghere al BCE, într-o postare pe blog. Aceasta a subliniat că lipsa unor rezerve suficiente reprezintă un risc, mai ales în contextul incertitudinilor economice și al creșterii expunerii la șocuri externe.
Decizia vine ca urmare a creșterii ratei creditelor neperformante
Decizia BCE vine după ce rata creditelor neperformante în portofoliile băncilor mici a urcat de la 1,7% la 2,3%. Autoritățile europene consideră că această tendință poate afecta stabilitatea întregului sistem financiar dacă nu sunt luate măsuri de prevenție. Noile reglementări vor fi introduse gradual până în 2028 și se vor aplica exclusiv creditelor acordate înainte de 26 aprilie 2019, pentru a lăsa timp instituțiilor vizate să își ajusteze bilanțurile.
Pe lângă aceste măsuri, BCE a anunțat recent că a efectuat propriile teste de stres asupra a 51 de mari bănci din zona euro, evaluate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), precum și asupra a încă 45 de creditori mai mici. Rezultatele au indicat o reziliență a sistemului bancar, însă și vulnerabilități în cazul unui scenariu economic negativ.
Conform acestui scenariu advers, escaladarea tensiunilor geopolitice și comerciale a dus la creșterea prețurilor la energie și materii prime, perturbând lanțurile de aprovizionare și afectând consumul și investițiile. În perioada 2025–2027, aceste factori ar determina o scădere cumulată de 6,3% a PIB-ului Uniunii Europene. EBA a precizat că băncile incluse în testele de stres ar înregistra pierderi totale de aproximativ 547 miliarde de euro, o valoare mai mare decât cea de 496 miliarde de euro estimată în cadrul testelor din 2023.
Măsuri restrictive pentru instituțiile financiare
Pentru 17 instituții financiare, scenariul negativ ar putea duce la măsuri restrictive, cum ar fi limitarea sau suspendarea plății dividendelor și bonusurilor pe o perioadă de cel puțin un an, între 2025 și 2027.
Astfel de exerciții de stres reprezintă un instrument central pentru supravegherea bancară europeană, permițând autorităților să evalueze dacă instituțiile de credit dispun de suficient capital pentru a absorbi șocuri și pentru a continua să susțină economia reală în situații de criză. Rezultatele acestor analize sunt integrate în procesul general de supervizare, având un rol direct în modul în care sunt calibrate cerințele de capital și în politicile de stabilitate financiară ale Uniunii Europene.
