IRCC ajunge la cel mai mare nivel din istorie de la 1 octombrie. Cât de mult cresc ratele la bancă

Românii cu credite ipotecare cu dobândă variabilă vor avea rate mai mari începând din 1 octombrie, pe fondul creșterii IRCC la 6,06%, cel mai ridicat nivel de la introducerea indicelui în 2019. Majorarea va afecta peste 400.000 de debitori și va aduce scumpiri de aproape 100 de lei pentru un credit standard de 250.000 lei pe 30 de ani. IRCC ar putea fi influențat în beneficiul românilor cu credite în cazul unei scăderi a dobânzii cheie de către BNR, însă specialiștii nu cred că acest lucru se va întâmpla prea curând.

IRCC ajunge la 6,06% din 1 octombrie. Cum vor crește ratele românilor peste jumătate de lună

Se pregătește o nouă creștere a IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Începând cu data de 1 octombrie, românii cu credite ipotecare cu dobândă variabilă vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru majorarea ratelor.

IRCC, care este folosit drept indice de referință pentru creditele în lei contractate după mai 2019, va atinge cel mai ridicat nivel de la introducerea lui pe piață.

Indicele trimestrial va urca de la 5,5%, cât este în prezent, la 6,06%. După cum spuneam, schimbarea se va aplica începând cu data de 1 octombrie 2025.

Această creștere se va traduce direct în majorarea ratelor lunare pentru aproximativ 400.000 de români. De exemplu, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani și cu dobândă variabilă (IRCC + 3,5%), rata va crește de la 2.021 lei, cât este în prezent, la 2.113 lei, ceea ce înseamnă aproape 100 de lei în plus față de trimestrul anterior.

Românii cu credite depind de deciziile luate de BNR

Posibilitatea unei scăderi a ratelor există doar în scenariul în care Banca Națională a României va decide reducerea dobânzii cheie.

Totuși, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că o astfel de măsură nu este luată în calcul deocamdată, întrucât inflația se menține la 9,9% și ar putea crește în lunile următoare.

Mai mult, analiștii avertizează că, în cazul în care inflația continuă să crească, BNR ar putea chiar să majoreze dobânda cheie, ceea ce ar duce la o nouă rundă de creșteri pentru rate.

BNR a crescut dobânda cheie de la 2,5% în 2020 la 5,5% în 2022, iar în 2023 aceasta a ajuns la 7%, măsuri luate pe fondul celor două mari șocuri economice din ultimii ani: pandemia și izbucnirea războiului din Ucraina.

În 2022, autoritățile au introdus și măsuri de protecție pentru debitorii afectați de inflație sau de efectele războiului, care au permis suspendarea ratelor pentru o perioadă de până la nouă luni, dacă persoanele au putut dovedi o scădere cu cel puțin 25% a veniturilor.

De ce a fost introdus IRCC în România, pe lângă indicele ROBOR?

După ani de zile în care ROBOR a fost reperul pentru dobânzile variabile la creditele în lei, în 2019 a fost introdus IRCC – Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor. Scopul oficial al acestei schimbări a fost creșterea transparenței și a stabilității în calculul dobânzilor, însă, neoficial, autoritățile au dorit să ofere o alternativă mai predictibilă, într-un moment în care ROBOR înregistra variații bruște.

IRCC este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor reale dintre bănci, spre deosebire de ROBOR, care se bazează pe estimări ale instituțiilor financiare. Astfel, indicele reflectă mai fidel costul real al banilor din piață. Pentru persoanele cu credite, inclusiv ipotecare, IRCC aduce o predictibilitate mai mare, pentru că rata dobânzii se modifică o dată la trei luni, nu în ritm zilnic sau săptămânal. Totuși, există și un dezavantaj: dacă dobânzile scad, efectul se simte mai lent decât în cazul creditelor legate de ROBOR.

La început, IRCC a fost mai avantajos decât ROBOR, având valori considerabil mai mici, însă valurile inflaționiste și creșterea dobânzilor din 2022-2023 au dus la o majorare constantă a acestui indice, chiar dacă nu la fel de abruptă ca în cazul ROBOR.

În ceea ce privește alegerea între ROBOR și IRCC, experții susțin că nu există un răspuns universal valabil. IRCC este preferat pentru stabilitate în perioade de creștere a dobânzilor, în timp ce ROBOR poate aduce avantaje dacă dobânzile scad rapid.

Capital le recomandă românilor care au credite și ar dori să treacă de la ROBOR la IRCC să discute cu banca, să solicite simulări și să ia o decizie informată în funcție de prognozele economice și de situația personală.