Taxă pe Transfăgărășan. Specialiștii propun soluții pentru eliminarea aglomerației și a lipsei de organizare în zonă
Transfăgărășan, considerată una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din lume, înregistrează o creștere constantă a numărului de vizitatori, ceea ce generează probleme de trafic și de siguranță.
Specialiștii în turism atrag atenția că aglomerația și lipsa unei organizări clare afectează experiența turiștilor, motiv pentru care propun introducerea unei taxe de acces.
Această măsură ar putea fi implementată după modelul din Italia, unde vizitatorii plătesc o taxă de cinci euro în Munții Dolomiți, pentru a se evita aglomerația în zona celebrului traseu Seceda.
Pe perioada sezonului turistic, Transfăgărășanul atrage un număr foarte mare de vizitatori, iar traficul devine adesea dificil, fiind frecvente blocajele generate de mașinile parcate pe marginea drumului sau în parcările improvizate.
Specialiștii sugerează inițierea unei dezbateri publice pentru a analiza posibilitatea unei taxe de acces, similar altor destinații montane din Europa, care să permită gestionarea mai eficientă a fluxului de turiști. Fondurile obținute ar putea fi utilizate pentru amenajarea unor parcări moderne, pentru selectarea comercianților din zonă și pentru organizarea unor activități care să pună în valoare tradițiile locale.
Președintele Asociației Județene de Turism Sibiu atrage atenția că este vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului: Să găsim pârghiile legale pentru o taxă
Alin Chipăilă, președintele Asociației Județene de Turism Sibiu, a explicat că Transfăgărășanul și Transalpina sunt elemente folosite constant în promovarea turistică a regiunii, atât la nivel național, cât și internațional. El a subliniat că problema principală din zona Bâlea Lac ține de sistematizare și acces, deoarece mulți turiști se deplasează în zonă doar pentru a admira peisajele, riscându-și sănătatea și chiar viața.
Chipăilă a menționat că este nevoie de o colaborare mai strânsă cu primăria Cârțișoara și cu autoritățile județene pentru a elabora un plan prin care turiștii să rămână mai mult timp în zonă și să nu transforme traseul într-un simplu punct de tranzit. El a evidențiat că presiunea turistică este mare, iar calitatea experienței turistice lasă de dorit din cauza traficului intens, poluării și cantității mari de gunoaie.
În ceea ce privește aspectele legale, Chipăilă a explicat că fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie analizate pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă. El a arătat că în numeroase destinații similare din Europa există un acces controlat, care limitează traficul și generează surse financiare pentru investiții locale.
De asemenea, a subliniat că drumul are un regim special, fiind deschis doar anumite luni pe an, iar același regim ar putea fi aplicat și fiscal.
„Transfăgărășanul și Transalpina sunt două dintre elementele pe care le folosim în promovarea destinației noastre în mod recurent, atât național cât și internațional. Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces. Sunt foarte mulți turiști care merg în zona respectivă nu pentru a rămâne în zonă, ci pentru a vedea munții, riscîndu-și uneori sănătatea și chiar viața.
Ceea ce avem nevoie în zona respectivă este să lucrăm mult mai îndeaproape cu primăria Cîrțișoara pentru a încerca să imaginăm un plan, împreună cu județul Argeș, despre cum putem să ținem mai mult turiștii în zona respectivă și să nu fie doar un punct de tranzit. Pentru că vedem un tranzit atât de accentuat, este o presiune destul de mare pe destinația respectivă și calitatea experienței pe care o ai lasă de dorit. Este foarte mult trafic, este foarte multă poluare, sunt multe gunoaie…
O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante, care deocamdată nu își găsesc linia de finanțare. Există un plan, există o atenție a autorităților locale și este unul dintre farurile de promovare. Este unul dintre cele mai suprinzătoare și frumoase drumuri montane, există peisaje idilice care au fost promovate atât în clipurile pe care le-am făcut împreună cu Charlie Ottley sau în alte campanii de de promovare, naționale și internaționale. Pe lângă reputația pe care o are sperăm să creștem și calitatea serviciilor și a experienței în zonă.
Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă. Cert este că în foarte multe destinații similare din Europa există un acces oarecum controlat, astfel încât să limitezi traficul, dar să ai și sursele financiare pentru investiții în zonă. Nu este exclus, dar trebuie văzute toate aspectele.
La fel cum drumul respectiv are un regim special fiind deschis anumite luni pe an, același regim trebuie să vedem cum putem să-l aplicăm și din punct de vedere fiscal”, a spus Chipăilă pentru Turnul Sfatului.
Ciprian Ștefan: Pe Transfăgărășan este un haotism urban care trebuie reperat. E agresiune și presiune
Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii, a afirmat și el că turismul de masă de la Bâlea Lac trebuie reorganizat. El a explicat că în prezent zona este plină de tarabe și lipsită de reguli clare, ceea ce afectează experiența turiștilor și pune presiune asupra peisajului cultural.
Ștefan a precizat că, odată ce Codul Patrimoniului va fi adoptat în Parlament, va exista o reglementare clară asupra peisajului cultural, ceea ce ar permite autorităților locale să gestioneze mai bine zona și să prevină degradarea acesteia. El a subliniat că actuala situație reprezintă un haos care trebuie reparat, pentru a proteja atât mediul natural, cât și experiența turiștilor.
„Turismul acesta de masă, cum vedem la Bâlea Lac, trebuie reașezat. Când te duci pe Transfăgărășan ce vezi? O adunătură de tarabe! Nu-ți previne să mai oprești sau să repeți experiența. Cred că lucrurile acesta pot fi reglate la nivel național.
Dacă ar intra odată în Codul Patrimoniului în Parlament, care este cam gata, acolo este definit foarte clar peisajul cultural. Ce ai voie și cum ai voie să faci. Dacă nu impui autorităților locale să gestioneze altfel peisajul acesta cultural, acolo se va transforma într-o zonă distrusă în curând. Acolo este o agresiune și presiune. (…)
Revenind la Transfăgărășan, acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt. Mai departe trebuie să discutăm la nivel de ministere, pentru că este și zonă protejată, deci Ministerul Mediului ar trebui să aibă un cuvânt de zis, pe lângă Ministerul Culturii. Introducerea unei taxe poate că ar merita discutată.
Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot. Vrem cu toții o țară ca afară, dar nici măcar nu o îngrijim pe aceasta pe care o avem. O taxă ar putea ajuta pentru dezvoltarea unei parcări civilizate, un mobilier adevat locului, niște activități autentice. Am putea avea această discuție inclusiv cu operatorii care au activitate turistică în zonă”, a explicat Ciprian Ștefan.
