Companiile energetice de stat trag un semnal de alarmă: deciziile politice pun în pericol investițiile și securitatea energetică
Reprezentanții companiilor energetice de stat din România atrag atenția asupra efectelor negative ale deciziilor politice care obligă aceste societăți să vireze 90% din profit către bugetul de stat, susținând că măsurile adoptate pun în pericol investițiile esențiale pentru piața de energie și compromit securitatea energetică a țării.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie din România (HENRO), a declarat în cadrul conferinței „Energia în priză”, că statul se comportă adesea ca propriul său dușman în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic.
Ea a explicat că intervențiile politice excesive și suprataxarea companiilor de stat creează obstacole majore pentru investiții, în ciuda faptului că aceste firme acoperă peste 70% din capacitatea instalată a României, inclusiv capacități în bandă.
În opinia sa, statul ar trebui să nu se amestece în managementul companiilor precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Elcen.
„În speranța că vom da un semnal către acționarul majoritar, adică statul: deși acoperim mai mult de 70% din capacitatea instalată a României, capacități în bandă, statul este uneori propriul său inamic în aceste companii. Investițiile care ar trebui să fie motorul economiei și principalul deziderat al statului, tocmai acest deziderat este greu de îndeplinit de companiile cu capital de stat”, spune Vlăsceanu.
Reprezentanta HENRO a explicat că, atunci când a fost nevoie de bani la buget, statul a apelat la profitul companiilor energetice, direcționând peste 90% din acesta către dividende. Ea a atras atenția și asupra dificultăților generate de legislația achizițiilor publice, care complică realizarea proiectelor în sectorul energetic.
În plus, a menționat intervențiile politice în conducerea managerială a unor companii și faptul că numeroase scrisori adresate autorităților rămân fără răspuns sau soluție.
„Sunt atât de multe greutăți pe care statul le provoacă propriilor companii. Am încercat să le sesizăm în mod diplomatic, prin scrisori nenumărate, care vedem că ajung pe masa unui ministru, secretar de stat sau nu știu pe unde și acolo rămân, iar efectele nu se văd”, a atras atenția Silvia Vlăsceanu.
Supraimpozitarea din perioada 2022-2025 trebuia să acopere integral datoriile în cadrul schemei de plafonare-compensare, însă asta nu s-a întâmplat
Vlăsceanu a punctat că reproșurile privind întârzierile în investiții sunt adesea nefondate, dat fiind că barierele birocratice prelungesc semnificativ termenele. Ea a oferit exemplul comparativ între companiile private și cele de stat: un proiect eolian realizat de o companie privată se finalizează în 4-5 ani, pe când același proiect derulat de o companie de stat poate dura peste 10 ani.
Totodată, reprezentanta HENRO a arătat că sumele virate de producătorii de energie la bugetul statului prin supraimpozitarea instituită între 2022 și 2025 ar fi trebuit să acopere integral datoriile statului către furnizorii de energie în cadrul schemei de plafonare-compensare.
În realitate, statul mai are încă datorii de aproximativ 8 miliarde de lei. Ea a adăugat că, pe termen lung, efectele acestor politici sunt „devastatoare” pentru piața energetică și pentru securitatea energetică a României, deși pe termen scurt politicienii se bucură de încasările rapide.
Statul român a încasat între 2022 și 2024 aproximativ 80 de miliarde de lei din scumpirea energiei și continuă să câștige din TVA, dividende și alte taxe, potrivit Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
„Situația în energie și piața energetică ar fi arătat cu totul altfel dacă s-ar fi făcut investițiile – pentru că banii au fost – atunci când ar fi trebuit.
(Politicienii – n.r.) Se bucură că obțin acești bani foarte ușor, dar pe termen lung efectul este devastator pentru piața de energie și pentru securitatea energetică. Acesta este efectul guvernărilor de 35 de ani.
Mesajul ar fi să ne lase în pace. Cât mai puțină intervenție în activitatea acestor companii”, a adăugat Vlăsceanu.
Majorarea TVA, un impact de 47 lei/MWh, bani care merg la stat, nu la furnizori
Viorel Tudose, director general al furnizorului Getica 95, a explicat că majorarea TVA a avut un impact de 47 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh.
Tudose a criticat retorica unor politicieni care acuză furnizorii de „hoție”, arătând că adevărații beneficiari ai măsurilor precum plafonarea prețurilor sau majorarea taxelor sunt statul și autoritățile, nu companiile de energie.
„Am văzut politicieni care foloseau sintagma „hoții de furnizori”. Păi măi fraților, știți cât a fost impactul pentru luna iulie al măririi TVA-ului per MWh? A calculat cineva?
Concomitent cu mărirea contribuției de cogenerare și majorarea la distribuție, cu mărirea accizei? Efectul per MWh, vorbesc în contorul Getica 95, a fost de 47 de lei.
Și atunci unde sunt hoții de furnizori? Cine a mărit prețul? Cine a fost beneficiarul real al plafonării? E foarte ușor să arunci cu vorbe”, a afirmat Viorel Tudose.
