Apare autostrada prezidențială în România
În timp ce în mandatul președintelui Klaus Iohannis prioritate a avut autostrada Pitești–Sibiu, mandatul noului președinte aduce în prim-plan autostrada Brașov–Făgăraș, care ar putea facilita legătura lui Nicușor Dan cu orașul său natal, Făgăraș. Proiectul are o valoare simbolică și strategică puternică, fiind conceput pentru a conecta Transilvania cu restul Europei și pentru a elibera Valea Prahovei de ambuteiajele persistente.
România visează la autostrăzi de decenii, iar fiecare nou tronson anunțat readuce atât speranța, cât și scepticismul. În centrul țării, între Brașov și Făgăraș, un segment de doar 50 de kilometri a generat numeroase discuții și controverse. Autostrada Brașov–Făgăraș este, teoretic, unul dintre cele mai complexe și costisitoare proiecte rutiere ale momentului, cu un buget estimat la peste 10 miliarde de lei.
Cifrele sunt impresionante, planurile par ambițioase, dar rămâne întrebarea: va reuși România să transforme acest proiect într-o realitate sau va rămâne doar o promisiune costisitoare?
Proiectul autostrăzii Brașov–Făgăraș în detalii
La prima vedere, cei 50 de kilometri par o distanță relativ mică. Totuși, complexitatea tehnică explică bugetul uriaș al proiectului. Traseul va lega Brașovul de Făgăraș, trecând prin localitățile Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra. Pe acest drum sunt planificate 46 de poduri, viaducte și pasaje, trei tuneluri cut&cover, dintre care unul va funcționa ca ecoduct pentru fauna sălbatică, și 67 de podețe pentru gestionarea apelor pluviale.
Proiectul prevede spații de servicii moderne, benzinării, restaurante, parcări și centre de întreținere, fiind conceput pentru a respecta standardele europene aplicabile autostrăzilor din zone cu relief dificil. Viteza de proiectare va fi de 120 km/h, iar costul estimat se ridică la 10,22 miliarde de lei fără TVA, de peste două ori mai mult decât valoarea inițială prognozată.
Importanța strategică a autostrăzii prezidențiale
Autostrada Brașov–Făgăraș reprezintă veriga lipsă din Autostrada Transilvania și din coridorul european TEN-T, menită să conecteze Bucureștiul de vestul Europei. În prezent, legătura dintre centrul țării și vest se face pe drumuri naționale înguste, cu curbe, treceri de pietoni și traversări prin sate, ceea ce conduce la pierderi economice, timp irosit și accidente.
Pentru Brașov, Făgăraș și întreaga regiune, autostrada înseamnă dezvoltare turistică, atragerea de investiții și integrarea rapidă în rețeaua europeană. La nivel național, proiectul reprezintă un pas important pentru conectarea României la infrastructura modernă a Uniunii Europene și reducerea decalajului față de state precum Ungaria sau Polonia.
Analiza economică a autostrăzii Brașov–Făgăraș
O întrebare esențială este dacă investiția este justificată. Finanțarea provine în mare parte din fonduri europene, completată de bugetul de stat și, posibil, de împrumuturi. Studiile de fezabilitate indică că pentru fiecare leu investit se pot genera cel puțin doi lei în economie, prin reducerea timpilor de transport, scăderea costurilor cu combustibilul și diminuarea numărului de accidente.
Efectele asupra PIB-ului regional ar putea fi semnificative, cu o creștere estimată de până la 1% anual după finalizarea lucrărilor. Șantierul va crea peste o mie de locuri de muncă directe și câteva mii indirecte în sectoarele de logistică, transport și servicii.
Impactul asupra comunităților locale
Autostrada va transforma viața comunităților. Printre beneficiile evidente se numără creșterea valorii terenurilor, apariția de locuri de muncă, reducerea timpului de călătorie și conectarea satelor izolate la rețeaua de transport. În același timp, proiectul implică și riscuri: exproprieri contestate, poluare fonică și presiune imobiliară care poate duce la scumpiri greu de suportat pentru localnici. De exemplu, în Codlea, prețurile terenurilor au crescut deja cu 20% după anunțul proiectului.
Provocări de mediu
Zona Perșani, bogată în biodiversitate, va fi afectată de autostradă pe 27,6 hectare de pădure, dintre care 15,7 hectare fac parte din situri Natura 2000. Proiectul include reîmpăduriri și construirea unui ecoduct de 300 de metri pentru fauna sălbatică, însă organizațiile de mediu avertizează că impactul real ar putea fi mai mare.
Este pentru prima dată în România când un proiect de autostradă include un ecoduct, iar succesul său va depinde de modul de construcție și monitorizare pe termen lung.
Dificultăți tehnice pe autostrada Brașov–Făgăraș
Traseul este extrem de dificil, relieful impunând construcția unor viaducte lungi, tuneluri de tip cut&cover și lucrări ample de consolidare a terenului. Durata estimată pentru execuție este de 36 de luni, însă specialiștii consideră termenul optimist. Experiența altor proiecte similare sugerează că finalizarea ar putea dura patru până la cinci ani.
Lecții din alte proiecte
Autostrada Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte montane din România, a înregistrat întârzieri majore din cauza geologiei dificile și a licitațiilor contestate. În schimb, Polonia a construit peste 2.000 km de autostradă în 15 ani, combinând fonduri europene cu un management strict. Ungaria a reușit să dezvolte o rețea care leagă toate capitalele vecine.
Întrebarea care rămâne este dacă România va învăța din aceste exemple sau va repeta greșelile trecutului.
Critici și controverse
Proiectul a fost deja contestat pentru costurile duble față de estimările inițiale și pentru suspiciuni privind contracte supraevaluate. ONG-urile ridică semne de întrebare legate de impactul ecologic, iar experții se tem de blocaje birocratice și întârzieri. Aproape toate marile proiecte de infrastructură din România au întâmpinat probleme similare, iar autostrada Brașov–Făgăraș pare să nu fie o excepție.
Calendar realist
Contractul pentru proiectare este semnat, iar următorul pas îl reprezintă licitațiile pentru execuție. În scenariul optimist, șantierul ar putea începe în 2026 și finaliza în 2029. Totuși, experții estimează că realist, lucrările s-ar putea încheia abia în 2030–2031.
Concluzie
Autostrada Brașov–Făgăraș nu este doar o investiție în asfalt. Este un test de maturitate pentru România, demonstrând dacă țara poate construi la standarde europene, respectând termenele și protecția mediului. Deși este scumpă și complicată, fără ea România riscă să rămână izolată de marile coridoare europene.
Proiectul reprezintă, de fapt, o investiție în viitor – în competitivitate, siguranță și integrare europeană.
