Guvernul introduce restricții pentru demnitari înainte și după mandat. Amenzi de până la 10.000 de lei pentru nerespectarea noilor reguli
Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege care impune reguli stricte privind activitatea demnitarilor și a personalului din cabinetele acestora, atât înainte de numirea în funcție, cât și după încheierea mandatului. Măsura reprezintă o condiție asumată de România în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cei care nu respectă aceste reguli riscă sancțiuni contravenționale de până la 10.000 de lei.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Dogioiu, a explicat că proiectul a fost elaborat pentru a alinia legislația națională la standardele internaționale privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.
„Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a declarat Dogioiu.
Potrivit acesteia, actul normativ stabilește un cadru juridic unitar de restricții pre și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane, de la demnitari de rang înalt până la personalul contractual din cabinete.
„Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, miniștri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor”, a explicat reprezentanta Executivului.
Declarații obligatorii pentru cei numiți în funcții publice
Toți cei care ocupă astfel de funcții vor fi obligați, în termen de 15 zile de la numire, să depună o declarație pe propria răspundere privind locurile de muncă avute în ultimele 12 luni. Scopul acestei măsuri este de a identifica eventualele conflicte de interese care pot apărea la preluarea unei funcții publice.
Dogioiu a subliniat că obligațiile nu se opresc la momentul numirii, ci se extind și după încheierea mandatului sau a contractului.
„La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior”, a explicat ea.
În aceste cazuri, Agenția Națională de Integritate (ANI) va evalua situația și va emite un aviz privind compatibilitatea noii activități cu funcția anterioară.
„A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a precizat Dogioiu.
Un model inspirat din alte state europene
Purtătorul de cuvânt a adăugat că această inițiativă se inspiră din bunele practici internaționale, aplicate în numeroase țări membre OCDE, și are rolul de a preveni influențele nejustificate dintre sectorul public și cel privat. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, explicând că prin aceasta se urmărește evitarea situațiilor în care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.
Prin introducerea acestor restricții, Guvernul încearcă să consolideze mecanismele de integritate și să limiteze conflictele de interese care pot apărea la trecerea persoanelor din sectorul public în cel privat. Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar adoptarea lui reprezintă un pas important în direcția alinierii României la standardele OCDE privind etica și transparența în administrație.
