Sprijin pentru românii din diaspora. MAE poate ajuta cu bani în caz de deces în străinătate. Care e singura condiție

Parlamentul a adoptat miercuri un proiect de lege care permite Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să folosească integral taxele consulare pentru acoperirea cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate. Inițiativa vizează sprijinirea românilor din diaspora și eliminarea unor situații dificile în care rudele celor decedați nu pot suporta costurile ridicate ale repatrierii.

Fonduri pentru repatrierea cetățenilor români decedați în afara granițelor țării

Ministerul Afacerilor Externe va putea utiliza integral sumele provenite din taxele pentru serviciile notariale prestate persoanelor fizice sau juridice străine, potrivit noului proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Decizia are scopul de a asigura fonduri pentru repatrierea cetățenilor români decedați în afara granițelor țării, în cazurile în care familiile acestora nu dispun de bani pentru acoperirea costurilor de transport și formalităților aferente.

Proiectul, adoptat cu majoritate de voturi, modifică alineatul (4) al articolului 18 din Legea nr. 36/1995 și completează Legea nr. 198/2008. Schimbările introduc o reglementare clară privind taxarea și tarifarea unor servicii notariale efectuate de oficiile consulare române pentru persoane fizice sau juridice străine. Astfel, fondurile rezultate din aceste activități vor fi redirecționate pentru scopuri umanitare și administrative.

Conform formei finale a actului normativ, adoptată anterior de Senat, banii colectați vor putea fi folosiți nu doar pentru repatrierea celor decedați, ci și pentru asigurarea bunei funcționări a activităților consulare. Această prevedere are în vedere menținerea capacității de reacție a misiunilor diplomatice și consulare române în situații de urgență care implică cetățeni români.

Măsura vine în contextul în care, potrivit autorităților, numărul deceselor în rândul cetățenilor români stabiliți peste hotare este în creștere, iar costurile repatrierii pot depăși adesea posibilitățile financiare ale familiilor. În multe cazuri, lipsa fondurilor a făcut imposibilă aducerea trupurilor în țară, ceea ce a generat nemulțumiri și apeluri repetate la instituțiile statului.

 Raluca Turcan: Se creează atât sursa de finanțare, cât și mecanismul concret

Deputata PNL Raluca Turcan a explicat, în plenul Camerei Deputaților, că proiectul are un scop profund umanitar și a fost conceput pentru a sprijini familiile care se confruntă cu pierderi în străinătate. Aceasta a subliniat că, prin noul cadru legal, se creează atât sursa de finanțare, cât și mecanismul concret prin care statul poate interveni în sprijinul celor afectați.

„Deputaţii PNL au iniţiat acest demers şi au votat ‘pentru’, întrucât vine în sprijinul românilor din diaspora şi al familiilor acestora. Astăzi sunt peste cinci milioane de români care trăiesc în diaspora şi nu sunt puţine situaţiile în care familiile celor care lucrează în străinătate au o suferinţă în plus atunci când sunt în imposibilitatea de a repatria trupurile celor decedaţi, din cauza costurilor uriaşe.

Practic, repatrierea se transformă într-o tragedie personală pentru cei care îşi pierd membrii familiei. E o realitate dureroasă şi, pentru aceasta, deputaţii liberali au creat posibilitatea ca, din taxele consulare pentru actele notariale, să se asigure repatrierea celor decedaţi în străinătate. Am creat, aşadar, şi sursa de venituri, dar şi mecanismul prin care rudele suferinde din ţară să poată să-şi întoarcă trupurile celor decedaţi”, a declarat Raluca Turcan.

Deputata a evidențiat, totodată, că inițiativa vine în sprijinul celor peste cinci milioane de români care trăiesc și muncesc în străinătate, pentru care relația cu statul român trebuie să rămână una funcțională și bazată pe solidaritate. Ea a punctat că noul cadru legal este o formă de sprijin direct, aplicabilă în situații limită, atunci când familiile nu au nicio altă soluție.

Proiectul legislativ reprezintă, potrivit inițiatorilor, o adaptare a politicilor consulare la realitățile diasporei românești, care s-a extins semnificativ în ultimii ani. În același timp, măsura contribuie la consolidarea rolului MAE ca instituție care asigură protecția cetățenilor români din afara granițelor.

Problema repatrierii persoanelor decedate în străinătate este una frecvent întâlnită

Senatul a fost prima cameră sesizată și a adoptat proiectul pe 18 decembrie 2023, cu un sprijin larg din partea formațiunilor politice. Camera Deputaților a avut rolul de for decizional, iar adoptarea din această săptămână marchează finalizarea procesului legislativ.

După promulgare, Ministerul Afacerilor Externe va elabora normele metodologice care vor stabili procedura exactă de utilizare a fondurilor. Se va urmări, potrivit surselor din cadrul instituției, un mecanism transparent, care să asigure direcționarea corectă a banilor către cazurile sociale reale și către activitățile consulare care necesită sprijin financiar.

Reprezentanții MAE au precizat, în repetate rânduri, că problema repatrierii persoanelor decedate în străinătate este una frecvent întâlnită și presupune costuri ridicate, care variază în funcție de țara de origine și de condițiile legale impuse de autoritățile locale. În lipsa unor fonduri dedicate, sprijinul statului era limitat, iar familiile se vedeau nevoite să apeleze la asociații comunitare sau la campanii publice pentru strângerea de fonduri.

Prin această modificare legislativă, statul român își propune să ofere un sprijin concret cetățenilor aflați în astfel de situații și să reducă presiunea financiară asupra familiilor din țară. Inițiativa este considerată un pas important în direcția consolidării sprijinului pentru diaspora, dar și un exemplu de folosire eficientă a resurselor provenite din activitatea consulară.