BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Instituția avertizează asupra presiunilor inflaționiste și a efectelor pachetului fiscal

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 8 octombrie 2025, menținerea principalelor instrumente de politică monetară la nivelurile actuale. Măsura vine într-un context de inflație în creștere și de incertitudini economice interne și internaționale. Deciziile BNR vizează stabilitatea prețurilor pe termen mediu și menținerea echilibrului macroeconomic într-o perioadă cu presiuni fiscale și inflaționiste ridicate.

Rata dobânzii-cheie și facilitățile de creditare, păstrate la aceleași niveluri

În cadrul ședinței din 8 octombrie 2025, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, s-au păstrat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%.

Totodată, banca centrală a decis menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.

BNR argumentează că aceste decizii urmăresc menținerea stabilității prețurilor și a echilibrului macroeconomic pe termen mediu, într-un context de presiuni inflaționiste generate de factori interni și externi.

Creșterea inflației, peste așteptări, după măsurile fiscale și expirarea plafonării energiei

Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% în iunie, iar în august a ajuns la 9,85%, depășind estimările anterioare ale BNR. Această evoluție a fost influențată de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și accizelor, măsuri incluse în pachetul fiscal adoptat în luna iulie.

Conform BNR, efectele acestor modificări au determinat o creștere accentuată a componentelor exogene ale inflației, în special prin scumpirea energiei electrice.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat – indicator ce exclude prețurile volatile și taxele indirecte – s-a accelerat, ajungând în august la 7,9%, față de 5,7% în iunie. Aceasta reflectă transferul aproape integral al noilor cote de TVA asupra prețurilor de consum, pe fondul unei cereri încă reziliente și al menținerii așteptărilor inflaționiste ridicate.

În plus, creșterea prețurilor unor produse agroalimentare, evoluția costurilor salariale și scumpirea energiei și a combustibililor au contribuit la amplificarea presiunilor inflaționiste.

Indicatorii armonizați și mediile anuale arată o tendință ascendentă a prețurilor

Potrivit datelor BNR, rata inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – utilizat pentru comparațiile în cadrul Uniunii Europene – a crescut în august 2025 la 8,5%, de la 5,8% în iunie.

Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 5,7% în august, față de 5,1% în iunie, iar cea calculată pe baza IAPC a ajuns la 5,6%, de la 5,3% anterior. Aceste valori confirmă accelerarea generalizată a scumpirilor pe mai multe segmente economice.

Activitatea economică se redresează ușor, dar riscurile persistă

Economia României a înregistrat o creștere de 1,2% în trimestrul II 2025, după o stagnare în primul trimestru (0,1%). Potrivit BNR, această evoluție sugerează o adâncire mai redusă a deficitului de cerere agregată decât se estima anterior.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a avansat cu 0,3%, în timp ce cererea internă și-a redus dinamica. Formarea brută de capital fix a revenit ușor pe minus, iar consumul populației a scăzut marginal.

În schimb, exportul net a avut o contribuție mai puțin negativă, datorită creșterii exporturilor de bunuri și servicii și scăderii importurilor. Astfel, deficitul comercial și cel de cont curent au înregistrat o încetinire a creșterii, sprijinită și de o ameliorare a balanței veniturilor secundare.

Semnale mixte din economie: construcții în avans, consum în scădere

Cele mai recente date arată o cvasi-stagnare a economiei în a doua jumătate a anului, dar cu o ușoară creștere a PIB-ului în trimestrul III.

În iulie-august, vânzările cu amănuntul și-au încetinit ritmul, în timp ce lucrările de construcții au înregistrat o creștere puternică, iar producția industrială a evoluat pozitiv. Exporturile și-au consolidat avansul față de importuri, ceea ce a dus la o ușoară reducere a deficitului comercial și la o restrângere consistentă a celui de cont curent.

Piața muncii: scădere a numărului de salariați, dar șomajul se menține stabil

Efectivul salariaților a continuat să se reducă în lunile iunie și iulie 2025. Rata șomajului BIM s-a diminuat ușor în iulie-august, după ce rămăsese la o medie de 6% în primele două trimestre.

Sondajele arată o redresare moderată a intențiilor de angajare în septembrie, mai ales în comerț. Deficitul de forță de muncă semnalat de companii a crescut ușor în trimestrul III, însă după un declin semnificativ în trimestrul anterior.

Dinamica salariului brut nominal a continuat să scadă, iar costul unitar cu forța de muncă în industrie a înregistrat o diminuare importantă, menținându-se totuși la un nivel relativ ridicat.

Piețele financiare și creditarea sectorului privat

Principalele cotații interbancare s-au redus lent în august-septembrie 2025, rămânând însă peste valorile din primăvară. Randamentele titlurilor de stat pe termen lung au înregistrat o mică ajustare ascendentă, iar cursul leu/euro a avut o evoluție fluctuantă, influențată de așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale și de dezbaterile privind noul pachet fiscal intern.

În raport cu dolarul american, leul s-a depreciat ușor în august, dar s-a întărit ulterior, pe fondul tendinței de slăbire globală a monedei SUA.

Creditul acordat sectorului privat și-a prelungit ritmul de scădere, ajungând la 8% în august, de la 9,1% în iunie. Componenta în lei a încetinit, mai ales în zona companiilor, în timp ce creditul în valută a accelerat. Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditării a coborât la 69,3%, de la 69,7% în iunie.

Perspective: inflație pe un platou și presiuni dezinflaționiste pe termen mediu

Potrivit BNR, inflația ar putea rămâne pe un platou la finalul trimestrului III, urmând o scădere lentă în următoarele luni. Efectele temporare generate de măsurile fiscale și de eliminarea plafonării prețurilor la energie continuă să influențeze dinamica prețurilor.

Pe termen mai lung, pachetul fiscal adoptat în iulie este de natură să inducă presiuni dezinflaționiste, prin reducerea cererii agregate și prin corecția bugetară care ar trebui să ducă la ajustarea deficitului de cont curent.

Totuși, rămân incertitudini legate de noile măsuri de consolidare bugetară și de conformarea cu procedura de deficit excesiv convenită cu Comisia Europeană.

Riscuri externe și rolul fondurilor europene

BNR subliniază că riscurile pentru activitatea economică și pentru inflație provin în continuare din mediul extern. Printre acestea se numără tensiunile comerciale internaționale, războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, dar și planurile statelor europene de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.

În acest context, absorbția fondurilor europene, în special prin programul Next Generation EU, este considerată esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice.

BNR atrage atenția și asupra deciziilor BCE și Fed, care pot influența semnificativ condițiile financiare din regiune.

BNR: „Stabilitatea prețurilor rămâne obiectivul fundamental”

„Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an”, se arată în comunicatul instituției.

Banca Națională reafirmă că deciziile sale sunt orientate spre asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile, subliniind importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a reformelor structurale bazate pe utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Minuta deliberărilor va fi publicată pe site-ul BNR în 20 octombrie 2025, la ora 15:00. Următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2025.