Aurul, noul refugiu global: băncile centrale își continuă achizițiile

Băncile centrale din întreaga lume continuă să-și sporească rezervele de aur, confirmând tendința de consolidare a metalului prețios ca instrument strategic de siguranță în fața incertitudinilor economice și geopolitice.

În luna august, acestea au cumpărat în total 15 tone de aur, potrivit datelor recente, marcând a 27-a lună de achiziții din ultimele 28 — un semnal clar că interesul global pentru aur se menține la cote istorice.

Kazahstanul și China, printre principalii cumpărători

Cea mai importantă contribuție a venit din partea Băncii Naționale a Kazahstanului, care a adăugat 8 tone la rezervele sale. Banca Națională a Bulgariei și Banca Centrală a Turciei și-au majorat și ele rezervele cu câte 2 tone fiecare.

În același timp, Banca Populară Chineză a achiziționat 2 tone, consemnând astfel a zecea creștere lunară consecutivă și depășind, pentru prima dată, pragul de 2.300 de tone de aur deținute oficial.

Datele arată o strategie globală de diversificare a activelor în contextul în care încrederea în dolarul american și în obligațiunile suverane a fost afectată de tensiuni geopolitice, inflație persistentă și politici monetare divergente. În special China, confruntată cu provocări economice interne și cu presiunea sancțiunilor externe, pare să își consolideze poziția prin investiții continue în active sigure, potrivit unei analize realizate de The Kobeissi Letter.

Valoarea rezervelor SUA explodează odată cu creșterea prețului aurului

În paralel, Trezoreria Statelor Unite a înregistrat o creștere spectaculoasă a valorii rezervelor sale de aur, care au depășit recent pragul de 1.000 de miliarde de dolari — de peste 90 de ori mai mult decât valoarea contabilă.

Această evoluție se datorează în mare parte creșterii rapide a prețului aurului, care a ajuns în septembrie la un nou record de 3.824,50 dolari americani pe uncie, în urcare cu 45% de la începutul anului.

Totuși, valoarea oficială a rezervelor americane rămâne fixată la nivelul de 42,22 dolari pe uncie, stabilit în 1973 de Congres, ceea ce înseamnă că Trezoreria raportează doar circa 11 miliarde de dolari.

Oficialii americani au respins recent speculațiile privind o reevaluare la prețul de piață, după ce comentarii ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, au alimentat ipoteza unei posibile „reactivări contabile” care ar fi putut aduce sute de miliarde suplimentare în bugetul federal.

Economiștii avertizează că o astfel de măsură ar genera efecte majore în sistemul financiar, prin creșterea lichidității și extinderea relaxării bilanțului Rezervei Federale. Totuși, alte state — precum Germania, Italia sau Africa de Sud — au ales în trecut să își reevalueze rezervele în raport cu prețurile actuale.

Aurul american de la Fort Knox și teoriile conspirației

Aurul american, estimat la aproximativ 7.400 de tone, este depozitat în mai multe locații, dintre care cea mai cunoscută rămâne Fort Knox, în Kentucky, unde se află peste jumătate din totalul rezervelor. Restul se regăsește în depozitele de la West Point, Denver și în seiful amplasat la 24 de metri sub sediul Rezervei Federale din Manhattan.

La începutul anului însă, rezervele SUA au revenit în atenția publicului după ce au reapărut teorii conspiraționiste potrivit cărora o parte din aurul depozitat la Fort Knox ar fi dispărut. Declarațiile fostului președinte Donald Trump și ale miliardarului Elon Musk au alimentat speculațiile, după ce Trump afirmase că intenționează să viziteze Fort Knox „pentru a se asigura că aurul este acolo” și avertizase că, dacă nu ar fi, „ar exista un mare motiv de nemulțumire”.