Noua „strategie de aplicare a AI” a UE
Uniunea Europeană intenționează să încurajeze dezvoltarea și utilizarea platformelor de inteligență artificială create pe plan intern, reducând totodată dependența de furnizorii externi, potrivit declarațiilor oficiale de la Bruxelles. Aceste măsuri vin în contextul elaborării unui nou plan menit să consolideze poziția Europei în competiția globală cu SUA și China pentru dominația în domeniul AI.
Conform unui proiect de strategie obținut de Financial Times, noua „strategie de aplicare a AI” elaborată de Comisia Europeană urmărește promovarea instrumentelor de inteligență artificială produse în Europa, pentru a garanta securitatea, reziliența și competitivitatea industriei europene. Documentul subliniază importanța extinderii utilizării AI în domenii precum sănătatea, apărarea și industria prelucrătoare.
Executivul european își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul AI” prin accelerarea dezvoltării și adoptării tehnologiilor realizate în spațiul comunitar. În acest scop, sunt vizate politici menite să „accelereze adoptarea soluțiilor europene de AI generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în documentul citat.
Strategia, care ar putea fi ajustată înainte de publicarea oficială, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, responsabila pentru politica tehnologică a Uniunii. Ea atrage atenția asupra „dependențelor externe ale stivei de AI” – infrastructura și software-ul necesare pentru construirea, antrenarea și gestionarea aplicațiilor de inteligență artificială – care, conform avertismentului său, „pot fi utilizate ca arme” de „actori statali, cât și nestatali”, afectând stabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Aceste preocupări s-au amplificat după revenirea lui Donald Trump la președinția SUA, eveniment care a reaprins discuțiile despre nevoia Europei de independență digitală, pe fondul dependenței de tehnologiile americane.
China își consolidează poziția de rival global al SUA în domeniul AI
În paralel, China își consolidează poziția de rival global al SUA în domeniul AI, alimentând temerile privind scăderea influenței europene asupra evoluției acestei tehnologii.
Europa a devenit, în ultimii ani, sediul unor companii promițătoare din sfera AI – printre care Mistral din Franța și grupul german Helsing, specializat în tehnologie de apărare. Totuși, blocul comunitar depinde încă puternic de SUA și Asia pentru componente esențiale precum software-ul, hardware-ul și materiile prime critice. Proiectul menționează că administrațiile publice pot juca un rol esențial în „ajutarea start-up-urilor din domeniul AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții AI open source fabricate în Europa”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat recent că Uniunea dorește să „accelereze adoptarea AI la toate nivelurile” prin strategia „Apply AI”, pentru a garanta că Europa nu rămâne în urmă în cursa tehnologică.
Bruxellesul tratează inteligența artificială ca pe un „activ strategic”, nu doar un instrument de eficientizare, și urmărește integrarea acesteia în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE.
Pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în strategie – inclusiv sprijinirea adoptării AI în sănătate și producție – Comisia Europeană va aloca 1 miliard de euro din fondurile existente.
Uniunea vizează consolidarea aplicațiilor de AI în sectorul apărării
De asemenea, Uniunea vizează consolidarea aplicațiilor de AI în sectorul apărării, într-un context marcat de creșterea cheltuielilor militare și de temerile privind o posibilă retragere a sprijinului american pentru securitatea europeană sub administrația Trump. În acest sens, Bruxellesul intenționează să „accelereze dezvoltarea și implementarea capacităților europene de comandă și control (C2) bazate pe AI”.
Sistemele C2, esențiale pentru coordonarea operațiunilor militare, reprezintă în prezent un domeniu în care armatele europene depind în mare măsură de Statele Unite, prin intermediul NATO.
Totodată, Comisia urmărește să „sprijine dezvoltarea de modele suverane de frontieră” destinate tehnologiilor de apărare spațială, consolidând astfel autonomia tehnologică a Uniunii Europene.
