Deficitul bugetar limitează posibilitatea statului de a stimula economia
Analizând evoluția economiei în a doua parte a anului, Adrian Codirlaşu consideră că 2025 va fi un an complicat pentru România, în care ritmul de creștere economică se va menține scăzut. Potrivit acestuia, deficitul bugetar ridicat reprezintă principala problemă structurală, iar reducerea lui va impune măsuri suplimentare pe zona de taxe.
„Pe partea de macro, ce ne aşteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie. Dacă ne uităm şi la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut şi au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus”, a declarat preşedintele CFA România.
Codirlaşu a explicat că datele pentru trimestrul al doilea din 2025 arată o scădere a valorii adăugate brute din economie, în timp ce veniturile statului au crescut ca urmare a taxelor suplimentare.
„Dacă ne uităm şi la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut şi au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus”, ceea ce nu poate susține o creștere robustă.
În aceste condiții, CFA România estimează că produsul intern brut al țării va stagna în 2025, oscilând în jurul valorii de zero.
„În acest context ne aşteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creştere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi uşor plus sau uşor minus, dar tot în jurul lor zero”, a precizat Codirlaşu.
Risc de recesiune și semnale negative din consum pentru România
Evoluția negativă a consumului indică o posibilă deteriorare suplimentară a activității economice. Președintele CFA România a menționat că datele recente arată o scădere a cererii interne, iar o continuare a acestui trend ar putea împinge economia în recesiune tehnică.
„Riscul este de downside, de recesiune şi e suficient să ne uităm la datele de ieri de pe consum, cât de negative au fost. E adevărat, e doar o primă lună. Probabil luna viitoare, poate avem o uşoară corecţie, dar mă rog, ne vor trebui o lună sau două ca să vedem dacă chiar ăsta e trendul”, a declarat Codirlaşu.
El a explicat că activitatea economică a avut o ușoară revenire în iulie, dar această creștere ar fi fost temporară, fiind legată de perioada de plată a impozitelor indirecte.
„În iulie, dacă aţi văzut, a fost o uşoară creştere a activităţii, dar probabil a fost acea creştere a activităţii că veneau impozitele indirecte în august. În august am văzut căderea”, a adăugat acesta.
Dacă scăderea consumului se va dovedi persistentă, impactul asupra creșterii economice ar putea fi semnificativ.
„Dacă e mai permanent, clar, va afecta creşterea economică. În acest context, anul ăsta jucăm la 0 la PIB cu risc de recesiune”, a conchis preşedintele CFA România.
Fondurile europene, principala șansă pentru relansare
În opinia lui Adrian Codirlaşu, utilizarea eficientă a fondurilor europene ar putea reprezenta un element-cheie pentru relansarea economiei. Totuși, efectele pozitive nu se vor resimți imediat, întrucât procesul de absorbție durează mai multe luni.
„Anul viitor, o uşoară creştere, noi am spune poate mergem către 0,5% creştere economică, iar aici cheie în a creşte economia sunt fondurile europene”, a explicat acesta.
El a subliniat că, în cazul în care România decide să folosească aceste resurse, este necesar să se țină cont de întârzierile procedurale.
„Trebuie să ţinem cont de faptul că durează între 6 şi 9 luni până intră efectiv în economie”, a precizat Codirlaşu.
Astfel, el nu anticipează o revenire puternică a creșterii economice pe termen scurt, întrucât deficitul bugetar ridicat limitează capacitatea Guvernului de a susține investițiile publice.
Inflație ridicată și presiuni asupra cursului de schimb
Un alt factor care complică situația macroeconomică este nivelul inflației. Potrivit lui Codirlaşu, România va încheia anul cu o rată a inflației în jurul valorii de 10%, iar în 2026 aceasta ar putea rămâne ridicată, în special după dispariția efectului de bază asociat TVA și taxelor indirecte.
„Inflaţia anul ăsta, jucăm la 10, vedem deja este 10%, rata inflaţiei. Anul viitor, probabil în august, când dispare efectul de bază de la TVA şi taxele indirecte, poate va fi o uşoară creştere, însă inflaţia va rămâne ridicată”, a precizat președintele CFA România.
În ceea ce privește cursul de schimb, specialistul anticipează o continuare a tendinței de depreciere a leului în 2026. Conform raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, proiecțiile indică un nivel al cursului euro/leu între 5,15 și 5,20 lei pentru un euro.
O depreciere mai accentuată ar putea surveni într-un scenariu nefavorabil, marcat de creșterea riscului politic sau de o eventuală retrogradare a ratingului suveran sub nivelul recomandat pentru investiții.
Previziunile Băncii Mondiale confirmă o perspectivă modestă pentru economie
Evaluările CFA România sunt completate de cele ale Băncii Mondiale, care a revizuit în scădere prognozele privind creșterea economică a României. Potrivit noii analize „Locuri de muncă şi prosperitate”, economia românească ar urma să crească cu doar 0,4% în acest an, față de estimarea de 1,3% formulată în luna iunie.
Pentru anii următori, Banca Mondială estimează o creștere de 1,3% în 2026 și de 1,9% în 2027, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât proiecțiile anterioare. Instituția explică această revizuire prin încetinirea consumului intern, influențată de măsurile de consolidare fiscală și de inflația persistentă.
Potrivit raportului, creșterea consumului se va reduce la circa 1,1% în acest an, față de media de 5% din perioada 2000–2024. De asemenea, vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 3,1% între ianuarie și iulie 2025, comparativ cu aproape 9% în anul anterior, iar înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.
Banca Mondială menționează că România, cu un deficit fiscal care a depășit 9% din PIB în 2024, a adoptat un pachet de consolidare fiscală bazat pe înghețarea salariilor și pensiilor publice, concomitent cu majorarea taxelor. Conform estimărilor, deficitul ar putea coborî sub pragul de 6% din PIB până în 2026.
La nivel regional, pentru Europa și Asia Centrală, instituția anticipează o creștere de 2,4% a PIB-ului în acest an, sub nivelul de 3,7% din 2024, în principal din cauza încetinirii economiei ruse. Excluzând Rusia, creșterea regională ar urma să se mențină stabilă, la aproximativ 3,3% în 2025 și 2026.
