Eugen Rădulescu: România ar putea intra pe o pantă de normalizare economică din a doua jumătate a anului viitor, dacă Guvernul respectă planul fiscal
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Eugen Rădulescu a explicat sâmbătă, 4 octombrie, că prețurile din România nu vor scădea, dar veniturile populației ar putea începe să crească începând cu a doua jumătate a anului viitor, cu condiția ca programul de guvernare să fie implementat corespunzător.
El a explicat că procesul de normalizare economică ar putea începe treptat, pe măsură ce efectele inflației se diminuează și deficitul bugetar este ținut sub control.
Rădulescu a arătat că, deși prețurile nu vor înregistra scăderi, ritmul de creștere al acestora se va tempera considerabil, iar veniturile populației vor începe să se majoreze. În opinia sa, o eventuală scădere a dobânzilor va fi mai lentă, întrucât ratele bancare sunt influențate de perioade de șase luni.
Astfel, el a precizat că o diminuare vizibilă a ratelor ar putea fi resimțită abia spre sfârșitul anului viitor sau chiar mai târziu. Consilierul BNR a estimat că, din a doua jumătate a anului viitor, economia ar putea înregistra o „resorbire a șocului inflaționist”, semn că efectele crizei prețurilor ar începe să se estompeze.
„De scăzut, prețurile n-au cum să scadă. Prețurile nu vor mai crește și o să înceapă să crească veniturile. În mod normal, dacă programul de guvernare merge cum trebuie, din a 2-a jumătate a anului viitor vom intra pe o pantă de normalizare a lucrurilor.
În dobânzi va fi probabil mai încet, pentru că ratele se manifestă pe șase luni, deci probabil că ratele nu vor scădea foarte mult, adică de la sfârșitul anului viitor, poate mai încolo. Dar în a 2-a jumătate a anului viitor se va simți, după părerea mea, resorbirea șocului inflaționist”, a precizat Rădulescu pentru Antena 3.
Explicații de la BNR: Deficitul bugetar e cel care duce la inflația asta, efectul dezinflaționist nu există
În ceea ce privește situația bugetară, Rădulescu a atras atenția că reducerea inflației depinde în mare măsură de menținerea deficitului bugetar în limite rezonabile. El a afirmat că, dacă Guvernul va reuși să colecteze mai eficient taxele și să păstreze deficitul sub plafonul de 8,4% asumat, fără a recurge la amânări de plăți, există șansa ca inflația să nu mai atingă niveluri foarte ridicate.
Rădulescu a arătat că, în condițiile actuale, inflația s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 8% până la sfârșitul anului, dar numai dacă statul își gestionează mai riguros finanțele publice.
Consilierul lui Mugur Isărescu a subliniat totodată că măsura Guvernului de a menține plafonarea prețurilor la anumite produse de bază nu reprezintă o soluție reală pentru combaterea inflației. Rădulescu a afirmat că principala cauză a inflației din România rămâne deficitul bugetar excesiv, iar eforturile de control al prețurilor nu pot substitui o politică fiscală sănătoasă.
„Desigur, dacă Guvernul reușește să înceapă să încaseze taxe și dacă deficitul bugetar se înscrie în plafonul acela de 8,4% pe care l-a promis Guvernul și să se înscrie nu prin amânările de plăți, atunci avem șansa ca inflația să nu mai fie foarte mare. Iar eu aici aș vrea să punctez.
Pe aici, în zona în care suntem acuma nu, în zona de 10% numai poate să urce foarte puțin, să coboare chiar eu aș vedea undeva pe la 8% la sfârșitul anului, dar asta dacă reușim să reducem deficitul bugetar. Am văzut că decizia care a fost luată acuma de Guvern a fost de a păstra plafonarea de prețuri la câteva produse de bază, dar ceea ce trebuia să facă guvernul era să nu ajungă în deficitul ăsta, pentru că inflația are o singură cauză: deficitul bugetar. (…)
Să nu ne amăgim, deficitul bugetar e cel care duce la inflația asta. Efectul dezinflaționist nu există. A reduce, a ține prețurile sub control la un grup de produse nu te ajută deloc să îmbunătățești nivelul general al prețurilor absolut deloc. Trebuie să iei măsuri ca să nu ajungi acolo”, a spus Eugen Rădulescu.
Rădulescu: În a doua parte a anului 2026 lucrurile ar putea să se amelioreze
Privind spre perspectivele pe termen mediu, Eugen Rădulescu a declarat că România ar putea scăpa de măsurile de austeritate abia în a doua parte a anului 2026.
El a explicat că, odată ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea asupra dobânzilor se va diminua, întrucât cererea de credit din partea statului va scădea. Aceasta ar permite o relaxare treptată a condițiilor economice și ar deschide calea pentru o perioadă de stabilizare.
Rădulescu a considerat că perioada respectivă ar putea reprezenta „un moment de respiro” pentru economie, marcând sfârșitul procesului de înrăutățire economică. El a estimat că acest proces de redresare ar putea deveni vizibil din a doua jumătate a anului viitor, dacă autoritățile vor continua implementarea reformelor și vor menține o politică fiscală coerentă.
„Eu cred că, în mod normal, în a doua parte a anului 2026 lucrurile ar putea să se amelioreze, nu neapărat să ajungem la o situație foarte bună, dar lucrurile se pot ameliora începând din a doua jumătate a anului viitor.
Pentru că să știți, așa cum problemele pe care le-am avut până acum au avut drept sursă esențială deficitul bugetar, în momentul în care acesta se atenuează, avem și câștigurile, pentru că nu mai avem deficitul bugetar, dobânzile vor presa mai puțin, pentru că n-o să mai fie cerere la fel de mare de credit din partea statului.
Va fi un moment de respiro și va fi un moment în care înrăutățirea se va fi oprit. Iar eu sunt de părere că asta se va întâmpla din a 2-a jumătate a anului viitor, dacă mergem înainte cu reforma”, a încheiat Eugen Rădulescu.
