Pensiile și salariile bugetarilor vor rămâne plafonate până la sfârșitul anului 2026
Întrebat dacă are în plan să majoreze pensiile înainte de rotativa guvernamentală, Ilie Bolojan a precizat că măsurile adoptate deja prevăd plafonarea veniturilor până în 2026. Premierul a explicat că, abia după această perioadă, România ar putea reveni la o creștere a veniturilor publice, în funcție de capacitatea bugetului de a susține aceste cheltuieli.
El a arătat că, dacă la finalul anului 2026 deficitul bugetar va scădea spre 6%, atunci va exista cadrul pentru majorări calculate pe baza inflației și a resurselor disponibile.
„Conform deciziilor pe care le-am luat, până la sfârşitul anului 2026, salariile în sectorul public şi pensiile au fost plafonate.
În condiţiile în care, la finalul anului 2026, România se va apropia cu deficitul de o valoare care se apropie de 6%, deci scădem cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranţă, vor fi condiţii pentru ca salarizarea în sectorul public şi pensiile să fie majorate, probabil, pe baza unui calcul care ţine cont de rata inflaţiei, care ţine cont de capacitatea de a suporta aceste creşteri într-o variantă sustenabilă”, a răspuns premierul.
Risc de dezechilibru economic generat de creșterile nesustenabile de venituri
Șeful Executivului a atras atenția că deciziile populiste privind creșterea salariilor și pensiilor, luate fără fundament economic, duc la dezechilibre care, mai devreme sau mai târziu, sunt „invalidate de economia reală”.
Bolojan a subliniat că România nu poate cheltui mai mult decât încasează la buget și că soluția nu este creșterea taxelor, ci colectarea mai eficientă a celor existente.
Premierul a arătat că pentru a avea mai mulți bani la buget, statul trebuie să crească numărul oamenilor activi în economie. Acesta a explicat că România are prea puțini angajați raportat la necesitățile bugetare și că obiectivul principal trebuie să fie creșterea gradului de ocupare.
El a punctat că doar prin atragerea mai multor contribuabili activi se pot asigura fondurile pentru investiții, sănătate, educație și asistență socială. În caz contrar, a spus Bolojan, măsurile aparent benefice duc la inflație scăpată de sub control sau la incapacitate de plată.
„Şi ceea ce se întâmplă în această perioadă, prin toate măsurile care am fost forţaţi să le luăm, arătăm că economia noastră nu poate suporta lucrurile pe care le-am decis şi, într-o formă sau alta, prin corecţii guvernamentale, astea sunt corecţii relativ controlate sau necontrolat, prin nişte inflaţii care nu mai sunt ţinute sub control sau pentru o incapacitate de plată, economia reală îţi corectează derapajele.
Noi nu putem avea mai mulţi bani, de exemplu, la bugetul de stat, decât banii pe care îi luăm sub formă de taxe şi impozite de la oamenii care lucrează în România.
Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, să asigurăm asistenţa socială, să facem investiţii, să avem servicii de sănătate mai bune sau de educaţie, înseamnă că ori avem mai mulţi oameni în economie, asta e un lucru foarte important şi trebuie să facem, avem prea puţini oameni în economie, sau impozităm mai mulţi de la cei care lucrează, dar nu putem avea mai mult şi soluţia nu este să luăm impozite mai mari, ci să le încasăm pe cele pe care le-am stabilit şi, prin măsurile pe care le luăm, să ducem mai mulţi oameni în economie”, a subliniat primul ministru.
