Ilie Bolojan: Din primăvara anului viitor vor trebui să se vadă primele semne de normalizare
Premierul a arătat că semnalele de redresare economică vor deveni vizibile începând cu anul viitor, cu condiția ca reformele fiscale și deciziile luate în ultimele luni să fie menținute. Potrivit acestuia, scăderea inflației și reducerea presiunii pe zona de energie ar putea reprezenta indicatori clari ai acestei schimbări.
„Din punctul meu de vedere, pot să prezum că din primăvara anului viitor vor trebui să se vadă primele semne de normalizare, de însănătoşire.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că inflaţia începe să scadă, înseamnă că nu mai vorbim de tăieri, nu mai vorbim de deficite, ci vorbim de măsuri care să facă economia să stea pe baze mai stabile, vorbim de măsuri care să susţină nişte activităţi economice în domenii unde putem creşte cu rate mari, gen procesarea producţiei agricole în România, înseamnă politici care ne susţin exporturile, înseamnă semne care arată că în domeniul energiei încep să scadă preţurile.
Acestea sunt nişte semne pe care le putem vedea cu condiţia ca ceea ce am făcut până acum să fie continuat în lunile următoare de măsuri care să asigure o disciplină fiscală, care să ne scadă în continuare cheltuielile de funcţionare şi de asemenea să fim responsabili, să asigurăm o stabilitate politică pentru că nu sunt nişte ingrediente care s-au inventat în România”, a declarat Ilie Bolojan la Prima TV.
Oficialul a subliniat că direcția economică pe care România trebuie să o urmeze presupune atât ajustări fiscale, cât și o stabilitate politică solidă. El a arătat că măsurile implementate până acum sunt similare cu soluții aplicate și de alte state europene aflate în dificultate.
Bolojan explică vulnerabilitățile majore ale României
Premierul a detaliat cauzele care au condus la actuala situație, menționând că România se confruntă cu trei probleme principale: nivel redus al veniturilor bugetare în raport cu produsul intern brut, cheltuieli ridicate și un volum mare al investițiilor publice.
„Noi am avut toate cele trei probleme complicate, suprapuse, pentru că avem venituri mult mai mici ca pondere din produsul intern brut decât media ţărilor europene.
Ţările europene sunt undeva în jur de 40%, noi suntem puţin peste 30%. Avem cheltuieli în general mai mari decât ţările europene, deci am sărit peste cal la capitolul cheltuieli şi am contractat investiţii mult mai mari ca pondere din PIB decât ţările europene.
Or, cu toţi cei trei factori, nu ai cum să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta şi de aceea, în această perioadă, am fost puşi efectiv în situaţia, pentru a menţine finanţele României într-o situaţie cât de cât stabilă şi pentru a nu intra într-o formă de incapacitate de plată, să luăm aceste măsuri”, a explicat Bolojan.
În acest context, premierul a transmis că nu există planuri pentru majorarea taxelor. În schimb, se urmărește o reducere a risipei din cheltuielile publice și o mai bună prioritizare a alocărilor bugetare.
Costul dobânzilor, comparat cu investițiile în infrastructură
Ilie Bolojan a atras atenția asupra sumei uriașe pe care România o plătește anual doar pentru dobânzi la credite contractate anterior. El a explicat că în 2025 valoarea acestor plăți va ajunge la aproximativ 11 miliarde de euro, o sumă comparabilă cu investiția necesară pentru construcția autostrăzii Moldovei.
„Gândiţi-vă că acest deficit, care înseamnă 32 de miliarde de euro anul acesta, ne obligă să plătim dobânzi, care reprezintă acoperirea creditelor contractate de România în anii trecuţi de aproximativ 11 miliarde de euro. Asta înseamnă, în termeni care sunt vizibili, autostrada care leagă Bucureştiul de Paşcani, înseamnă autostrada Moldovei, deci, într-un singur an doar din dobânzi”, a precizat premierul.
Oficialul a punctat că această realitate evidențiază importanța gestionării corecte a indicatorilor financiari și necesitatea de a evita estimările nerealiste privind veniturile și cheltuielile statului.
Bugetul adoptat a fost construit pe indicatori care s-au dovedit ulterior inexacți
Premierul a recunoscut că bugetul adoptat la începutul anului a fost construit pe indicatori care s-au dovedit ulterior inexacți. Estimările privind veniturile și costurile nu s-au confirmat nici la jumătatea anului și nici în toamnă, ceea ce a generat dificultăți suplimentare în administrarea finanțelor publice.
„Din păcate, s-a constatat, pe de o parte, că datele după care s-a construit bugetul de la începutul anului n-au corespuns la jumătatea anului, realităţii şi în toamnă ceea ce ştiam la jumătatea anului, din păcate s-a dovedit că nici atunci nu erau aceste date. Acest lucru s-a acumulat şi ca urmare a supraestimării unor venituri şi a subestimării unor costuri”, a declarat Ilie Bolojan.
Ca urmare a acestor probleme, guvernul a fost nevoit să corecteze în această săptămână estimările privind costurile aferente dobânzilor, cu aproape 40%.
Credibilitatea, o provocare pentru România pe piețele internaționale
În încheierea declarațiilor sale, premierul a insistat asupra importanței recâștigării credibilității României în fața partenerilor și creditorilor internaționali. El a subliniat că prezentarea unor date economice corecte și predictibile este esențială pentru stabilitatea țării.
„Şi atunci, pentru a trata lucrurile serios, este foarte important că atunci când anunţi nişte indicatori financiari, aceştia să fie validaţi peste un anumit timp de realitate. Dacă nu sunt validaţi de realitate, îţi pierzi credibilitatea în faţa creditorilor, în faţa partenerilor, în faţa societăţii.
Şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că prin ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani, trebuie să lucrăm mult la recâştigarea credibilităţii. Nu va fi uşor să ne recâştigăm credibilitatea, să oferim date predictibile, care să fie validate peste şase luni sau peste un an de zile. Când vom reuşi asta, înseamnă că am înţeles că gestiunea unei ţări este un aspect care ţine în primul rând de responsabilitate şi de seriozitate”, a declarat Ilie Bolojan.
