România atrage 4 miliarde de euro din obligațiuni internaționale
Ministerul Finanțelor a revenit pe piețele externe printr-o emisiune de obligațiuni în valoare de 4 miliarde de euro, înregistrată la o zi distanță de aprobarea rectificării bugetare. Potrivit datelor transmise de Bloomberg, interesul investitorilor a fost consistent, subscrierile ajungând la 9,4 miliarde de euro.
Aceasta este a patra operațiune de acest tip realizată de România în 2025, ultima având loc în luna iulie, după adoptarea unui prim pachet de măsuri fiscale destinat corectării deficitului. Împrumuturile externe au devenit un instrument constant pentru Guvern, în condițiile în care necesarul de finanțare rămâne ridicat.
Din totalul de 4 miliarde de euro, două miliarde au fost obținute printr-o emisiune cu scadență în 2033, iar câte un miliard prin obligațiuni cu maturități de 12 și 20 de ani, adică până în 2037 și 2045. Astfel, statul a diversificat termenii împrumuturilor pentru a reduce riscul concentrării plăților într-o singură perioadă.
România depășește pragul de 17 miliarde de euro împrumutați în 2025
Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la sfârșitul lunii septembrie, România reușise să acopere 92% din necesarul inițial de finanțare pentru anul 2025, estimat la 210 miliarde de lei. Cu ultima emisiune, volumul total al împrumuturilor contractate depășește pragul de 230 de miliarde de lei.
Rectificarea bugetară aprobată săptămâna aceasta a ridicat nivelul necesarului de finanțare la 259-260 miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită prin noi emisiuni de titluri de stat pe piețele interne și externe.
Fondurile obținute prin tranzacția de joi vor fi folosite atât pentru acoperirea deficitului bugetar, cât și pentru refinanțarea unor datorii vechi și pentru răscumpărarea de obligațiuni scadente anul viitor. Ministerul precizează că astfel de operațiuni fac parte dintr-o strategie de gestiune activă a datoriei publice.
Împrumutul contractat a venit cu dobânzi situate între 5,5% și 6,65%
Împrumutul contractat a venit cu dobânzi situate între 5,5% pentru tranșa cu maturitate la 7 ani și 6,65% pentru cea cu maturitate de 20 de ani. Nivelul randamentelor reflectă costurile ridicate de finanțare la care statele emergente trebuie să apeleze în contextul actual de pe piețele internaționale.
Tot joi, în paralel cu emisiunea externă, Ministerul Finanțelor a lansat și o operațiune de răscumpărare de obligațiuni în valoare nominală de 4,25 miliarde de euro. Este vorba despre eurobonduri care ajung la scadență în 2025 și care ar fi generat o presiune majoră asupra bugetului de anul viitor.
Succesul operațiunii depinde de disponibilitatea investitorilor de a vinde anticipat aceste titluri, iar procesul de piață este programat să se încheie la finalul săptămânii viitoare.
Strategia statului de gestionare a pasivelor
În luna septembrie, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului, anunța într-un interviu pentru presa internațională că instituția pregătește un exercițiu de „management al pasivelor”. Acesta presupune înlocuirea titlurilor de stat ajunse aproape de scadență cu obligațiuni pe termene mai lungi, reducând astfel presiunea imediată asupra bugetului.
„Managementul pasivelor” înseamnă, practic, răscumpărarea eurobondurilor care expiră în 2025 – totalizând 4,25 miliarde de euro – și refinanțarea lor prin emisiuni noi, cu scadențe mai îndepărtate. Măsura oferă flexibilitate Guvernului și reduce riscul acumulării unor plăți foarte mari într-un singur an.
Pe lângă această strategie, Ministerul Finanțelor a luat în calcul și emiterea unei obligațiuni în yeni japonezi, așa-numita „obligațiune Samurai”. Aceasta ar urma să fie o emisiune de obligațiuni verzi, menită să atragă pe termen lung investitori din Japonia și să diversifice baza de finanțare a statului român.
Impactul operațiunilor de răscumpărare asupra deficitului bugetar
Operațiunile de răscumpărare au efecte directe și asupra indicatorilor de deficit bugetar. Deoarece dobânda rămasă până la scadență trebuie plătită anticipat, deficitul ESA poate fi influențat negativ. În 2024, potrivit fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA de 9,3% din PIB au provenit din astfel de plăți în avans.
Pentru anul 2025, Ministerul Finanțelor trebuie să achite 0,7 miliarde de euro din titluri în euro emise pe piața internă, încă 2 miliarde de euro din euroobligațiuni și echivalentul a 2,9 miliarde de euro din titluri în lei. La acestea se adaugă alte scadențe importante în euro, estimate la 3,4 miliarde de euro.
Având în vedere aceste obligații, este posibil ca statul să apeleze din nou la piețele externe la începutul anului viitor pentru a asigura resursele necesare acoperirii scadențelor din 2025.
Diminuarea presiunii scadențelor pentru anul 2026
Calendarul datoriilor publice arată că în 2026 România trebuie să achite 13,5 miliarde de euro, echivalent al unor titluri emise în lei pe piața internă. Această sumă reprezintă principala presiune din scadențarul Guvernului pentru acel an.
Răscumpărarea anticipată a eurobondurilor scadente în 2025, împreună cu noile împrumuturi contractate pe termene mai lungi, ar putea reduce considerabil presiunea asupra scadențelor din 2026. În funcție de amploarea și de succesul operațiunii de piață, Ministerul Finanțelor ar putea degreva semnificativ obligațiile de plată din acel an.
Astfel, Guvernul urmărește o strategie care să distribuie în mod mai echilibrat plățile datoriei publice, evitând concentrarea unor sume foarte mari într-o singură perioadă și asigurând un acces mai stabil la piețele de finanțare externe.
