Această modificare are scopul de a ajusta țintele stabilite de guvernele anterioare pentru implementarea buletinelor electronice și de a se încadra în condițiile prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România riscă sancțiuni financiare de 264 milioane de euro dacă nu respectă obligațiile PNRR
Termenul limită pentru finalizarea proiectului, care beneficiază de finanțare prin PNRR, este 30 iunie 2026. Guvernul recunoaște că fără mobilizarea și un efort susținut al tuturor instituțiilor implicate, în interesul cetățenilor și al modernizării administrației publice, nu se va putea atinge ținta stabilită.
Conform unui memorandum recent, Ministerul Afacerilor Interne speră să emită 307.655 de buletine electronice în fiecare lună până la 30 iunie 2026. Aceasta înseamnă că serviciile de evidență a populației ar trebui să preia aproximativ 15.382 cereri zilnic pentru a se încadra în noile ținte.
Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR expune România la sancțiuni financiare semnificative din partea Comisiei Europene, estimate la 264 milioane de euro. În plus, eșecul proiectului ar putea afecta imaginea României, limitarea integrării în infrastructura digitală europeană și ar putea reduce încrederea cetățenilor în administrația publică.
Multe instituții publice nu dispun încă de echipamentele necesare pentru citirea datelor stocate pe cip
Amintim că multe instituții publice nu dispun încă de echipamentele necesare pentru citirea datelor stocate pe cip. În acest context, MAI a transmis recent că achiziția cititoarelor este responsabilitatea fiecărei instituții.
Situația a fost semnalată încă de la începutul lunii septembrie, când la Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 un cetățean nu a putut folosi cartea electronică de identitate din lipsa unui cititor de cip.
Totuși, problema generează birocrație suplimentară și pierdere de timp. MAI a explicat că pentru citirea adresei sau a altor date de pe buletin este nevoie de un cititor și de aplicația IDPLUGMANAGER, care permite accesarea informațiilor, semnarea electronică a documentelor și autentificarea în sistemele informatice ale statului.
„Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile regăsite pe suportul electronic de stocare al CEI, cu atât mai mult cu cât, prin implementarea CEI, se urmărește facilitarea interacțiunii cetățeanului cu instituțiile publice”, a transmis MAI.
În primele opt luni ale anului 2025 au fost realizate aproximativ 400 de achiziții de cititoare de carduri la nivel național. Cele mai multe au fost achiziționate între lunile mai și septembrie. Instituțiile care au cumpărat astfel de echipamente includ primării, consilii județene, direcții de asistență socială, instanțe și universități.
