Vârsta de pensionare ar putea ajunge la 67–68 de ani în România, dar nu imediat

Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a spus că România va fi nevoită, la un moment dat, să majoreze vârsta de pensionare, așa cum s-a întâmplat deja în alte state europene, unde pragul este de 67 sau 68 de ani. El a subliniat că această modificare nu se va aplica în viitorul apropiat, ci pe termen mai lung.

Rădulescu a arătat că, în următorii cinci până la șapte ani, România se va confrunta cu un val foarte mare de pensionări, deoarece generațiile numeroase născute în anii cu natalitate ridicată vor ajunge la vârsta de retragere.

El a explicat că această situație va duce la scăderea forței de muncă active, la creșterea numărului de pensionari și, implicit, la diminuarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale. În opinia sa, orice creștere a vârstei de pensionare va trebui făcută gradual, fără măsuri bruște.

„Nu se va întâmpla în curând. Se va întâmpla la un moment dat, e inevitabil. Totuși, să nu uităm că în viitorii 5-6-7 ani vom avea o gâlmă extraordinară de noi pensionari, care au fost triplul numărului și dublul numărului de copii la naștere decât era media multianuală în România.

Aceștia vor ieși la pensie cu toții în viitorii 5-6-7 ani. Ce înseamnă asta? Mai puțină forță de muncă, mai multe pensii, mai puține contribuții. Noi dacă am ajunge să avem nu știu, 66 de ani vârsta de pensionare și asta nu s-ar întâmpla într-un an”, a spus acesta la Antena 3 CNN.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

Posibila înghețare a pensiilor și salariilor depinde de decizia politică

În legătură cu avertismentul Fondului Monetar Internațional, care estimează că datoria publică a României ar putea ajunge la 70% din PIB până în 2030, Eugen Rădulescu a explicat că o astfel de situație ar putea obliga statul să înghețe pensiile și salariile, potrivit legii responsabilității fiscale.

Aceasta prevede că, atunci când datoria publică depășește pragul de 55% din PIB, Guvernul este obligat să adopte măsuri de limitare a cheltuielilor.

El a precizat însă că o asemenea decizie ar fi una politică, nu tehnică, și că doar Guvernul are competența de a decide în privința măsurilor fiscale.

„Decizia va fi de ordin politic aici”, consideră consilierul BNR.

Rădulescu a adăugat că nu poate anticipa ce vor face viitoarele guverne, subliniind că responsabilitatea pentru situația actuală a finanțelor publice aparține celor care au gestionat bugetul în ultimii ani.

„Nu mă impuneți pe mine să încerc să vă spun ce anume ar trebui să facă guvernele, pentru că nu eu am dus finanțele publice la situația în care suntem astăzi”, a mai declarat Eugen Rădulescu.

Declarațiile consilierului BNR vin în contextul în care România are un deficit bugetar ridicat și o datorie publică în creștere. Organismele internaționale au cerut autorităților române să adopte măsuri de consolidare fiscală, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și scăderea numărului de contribuabili activi.

Îmbătrânirea populației și scăderea natalității vor accentua presiunea asupra sistemului public de pensii. În acest context, majorarea treptată a vârstei de pensionare este inevitabilă, dar aplicarea acesteia va depinde de momentul și deciziile politice luate la nivel guvernamental.