Cum va funcționa stagiul militar voluntar și ce beneficii oferă statul participanților
Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de lege prin care se introduce serviciul militar voluntar, sub forma unui stagiu militar în termen. Acesta presupune o pregătire de bază cu durata de până la patru luni, care se desfășoară exclusiv pe timp de pace. După finalizarea stagiului, participanții vor fi incluși în rezerva operațională a Armatei Române.
Statul oferă beneficii importante celor care aleg această formă de pregătire: cazare, hrană, echipament, asistență medicală pe perioada stagiului și o indemnizație consistentă la final, echivalentă cu aproximativ trei salarii medii brute – adică 27.000 de lei.
În plus, participanții vor primi o soldă lunară între 4.000 și 5.000 de lei, astfel că un tânăr care finalizează stagiul voluntar pleacă acasă cu echivalentul a aproximativ 6.000 de euro.
„Putem presupune că va fi atractiv, în primul rând, prin această motivație financiară, dar nu numai, deoarece cei care vor absolvi acest stagiu militar de patru luni, pot să se încadreze după aceea ca soldați profesioniști. De asemenea, pot fi orientați către alte instituții de învățământ, cum ar fi învățământ militar, școli de maiștri militari și subofițeri sau inclusiv academiile. Se deschide ușa pentru o carieră militar de lungă durată”, a explicat Bălăceanu pentru Adevărul.
Condițiile de înscriere prevăd vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, cetățenie română și domiciliu stabil în țară. Candidații trebuie să treacă de evaluări medicale, psihologice și de aptitudini fizice. Pentru participare nu este obligatorie diploma de bacalaureat.
Proiectul este gândit ca o măsură de întinerire și consolidare a rezervei Armatei Române. Dacă va fi adoptat, primii voluntari ar putea începe stagiul militar începând cu anul 2026.
Limita de 10.000 de persoane pe an este una optimistă, dificil de atins
În privința capacității de instruire, Bălăceanu a spus că limita de 10.000 de persoane pe an este una optimistă, fiind dificil de atins. El a explicat că, pentru o selecție corectă, ar trebui să existe cel puțin 12.000 – 15.000 de candidați, însă cifrele reale ar putea fi mai mici.
Generalul a adăugat că Armata are experiență și poate gestiona un astfel de program, dar este nevoie de o selecție riguroasă.
Bălăceanu a precizat că lipsa condiției de a avea bacalaureatul urmărește extinderea bazei de selecție. El a arătat că pentru un soldat rezervist nu este obligatorie diploma, însă cei care o dețin vor putea ulterior să aspire la alte forme de învățământ militar.
Generalul a explicat că participanții trebuie să îndeplinească cerințe fizice minime: să poată alerga între 2.000 și 3.000 de metri, să efectueze un număr de flotări și abdomene și să treacă un test psihologic simplu. De asemenea, aceștia trebuie să aibă o stare de sănătate corespunzătoare și rezistență la efort, fără a fi nevoie de o condiție fizică de elită.
„Ar trebui să aibă deprinderi fizice minime, nu de excepție, adică rezistență, să fie în măsură să alerge 2.000 sau 3.000 de metri, vom vedea dacă proba de rezistență va însemna alergare 2.000 sau 3.000 de metri. Să fie în măsură să facă un număr de flotări, un număr de abdomene, baremele sunt diferite de la băieți la fete. Să treacă un test psihologic care nu este foarte complex și, sigur, să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, care să le permită după aceea să execute un serviciu care este destul de solicitant, mai ales din punct de vedere fizic, dar nu numai”, a spus acesta.
Generalul a declarat că perioada de patru luni este suficientă pentru formarea militarilor voluntari, având în vedere că programul de pregătire al soldaților profesioniști durează chiar mai puțin, între două și trei luni. După finalizarea stagiului, participanții pot opta pentru o carieră militară, se pot înscrie la școlile de maiștri militari și subofițeri sau pot rămâne în rezervă, urmând să participe periodic la stagii de pregătire plătite.
Ce obligații au militarii voluntari și cum vor fi încadrați în caz de război
Generalul a explicat că, în caz de război, militarii voluntari vor fi încadrați pe posturi alături de cadrele active. Odată cu instituirea stării de asediu, se reintroduce serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste între 18 și 35 de ani, cu o durată de șase luni, prelungibilă cu încă șase.
Bălăceanu a subliniat că pregătirea voluntară de patru luni îi va ajuta pe tineri să fie mai bine instruiți și mai eficienți în astfel de situații.
„În caz de război, se vor încadra pe posturi alături de militarii aflați în activitate. Începând cu starea de asediu, se reintroduce serviciul militar obligatoriu. Ca atare într-o situație de pericol de conflict sau de conflict și ceilalți tineri între 18 și 35 de ani, numai băieții, vor face serviciu militar obligatoriu. Serviciu militar care înseamnă șase luni cu posibilitatea de a fi prelungit încă șase luni. Deci, e mai bine să fie pregătiți din timp, pentru că e o pregătire mult mai eficientă, adică e pregătire pe timpul celor patru luni și apoi acea pregătire cu o anumită periodicitate în timp”, arată generalul.
Pe lângă pregătirea militară, generalul a spus că programul contribuie la formarea personală a participanților. Aceștia beneficiază de lecții de prim-ajutor, de supraviețuire și de educație civică și patriotică. Stagiul contribuie la fortificarea fizică și psihică a participanților și va fi luat în calcul la stabilirea pensiei.
