Criza sistemului public de pensii, tot mai aproape. Pensia de stat nu va mai fi o soluție fezabilă
Potrivit specialiștilor economici, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, pensia de stat ar putea deveni nesustenabilă, din cauza dezechilibrelor demografice tot mai accentuate.
Expertul financiar Alexandru Chirilă spune că actualul sistem de contribuție la pensii a fost conceput pe baza unei speranțe de viață semnificativ mai mici decât cea din prezent. Acesta a arătat că datele statistice indică o creștere constantă a speranței de viață, în timp ce structura sistemului de pensii a rămas aceeași. Chirilă a subliniat că, în momentul în care sistemul a fost gândit, se lua în calcul o durată de viață de 10-15 ani după pensionare, însă astăzi perioada este mult mai lungă, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe bugetul public.
Expertul a mai precizat că scăderea natalității reprezintă un alt factor major care agravează criza pensiilor, atât la nivel național, cât și european. Acesta a atras atenția că, potrivit estimărilor, populația României ar putea scădea spre 15 milioane de locuitori până în anul 2070, iar numărul contribuabililor se va reduce semnificativ, în timp ce oamenii vor trăi mai mult.
În opinia sa, deși România are trei piloni ai sistemului de pensii – public, administrat privat și facultativ –, modul actual de calcul face ca veniturile pensionarilor să scadă dramatic după încetarea activității profesionale. Chirilă a apreciat că aceste surse nu sunt suficiente pentru menținerea unui nivel de trai decent.
„Datele statistice arată că avem o problemă că trăim din ce în ce mai mult. Când a fost gândit ca sistem de contribuție, a fost gândit pe speranța de viață de 10-15 ani. Avem o prelungire a vieții, sistemul de pensii trebuie să se mențină pe o perioada mai îndelungată.
Natalitatea e în scădere. 25% din studenții care termină nu se angajează la nivel european. Populația va scădea spre 15 milioane în 2070. Vom avea mai puțini contribuabili și oamenii vor trăi din ce în ce mai mult. Avem pilonul 1,2,3, dar modul în care e concepută pensia duce la o scădere dramatică a veniturilor după ce încetăm munca. Nu sunt suficiente pentru a păstra un nivel decent de trai”, a explicat Chirilă la „Pastila Financiară”.
Unele perioade nu aduc vechime în muncă. Ce ani nu se iau în calcul pentru pensie?
Calculul pensiei este influențat de mai mulți factori, printre care vârsta, perioada totală de cotizare și contribuțiile efectuate la sistemul public. Mulți români cred că orice activitate desfășurată de-a lungul vieții este luată în calcul, însă în realitate, doar perioadele pentru care s-au plătit contribuții sunt recunoscute ca vechime în muncă.
Conform legislației actuale, nu sunt considerate vechime perioadele de șomaj neîndemnizat, anii lucrați „la negru”, intervalele de inactivitate dintre locurile de muncă, concediile fără plată, suspendările de contract din motive personale, activitățile independente fără contribuții achitate, precum și anumite perioade de detenție sau absență nemotivată.
În schimb, există perioade asimilate vechimii, precum concediul de maternitate și cel de creștere a copilului, studiile universitare (dacă s-au plătit contribuții voluntare), concediile medicale, serviciul militar efectuat înainte de 2007, stagiile de cotizare voluntară și perioadele de șomaj indemnizat.
Specialiștii economici recomandă ca fiecare persoană să își verifice periodic stagiul de cotizare pe platforma Casei Naționale de Pensii Publice, pentru a evita surprizele neplăcute la momentul pensionării. Doar perioadele pentru care s-au achitat contribuții apar în evidențele oficiale și sunt luate în calcul la stabilirea pensiei.
