Lipsa unui acord între judecătorii CCR întârzie verdictul
Potrivit informațiilor obținute de Digi24, judecătorii Curții Constituționale nu vor anunța nici pe 8 octombrie o decizie definitivă privind sesizarea ÎCCJ referitoare la legea pensiilor de serviciu ale magistraților. În ședința precedentă, desfășurată pe 24 septembrie, plenul CCR nu a reușit să ajungă la o hotărâre comună, iar dosarul a fost amânat.
Sursele citate explică faptul că, după acea ședință, judecătorul raportor avea la dispoziție două zile pentru a transmite celorlalți magistrați concluziile asupra dosarului. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a determinat necesitatea unei noi amânări.
Conform regulamentului Curții, raportorul este responsabil de redactarea unui document care include atât prezentarea cazului, cât și propunerea de soluție.
Dacă materialul nu este transmis celorlalți judecători cu cel puțin două zile înaintea ședinței de plen, raportorul are posibilitatea de a solicita amânarea cauzei. Această situație se poate repeta și atunci când alți membri ai Curții consideră că au nevoie de mai mult timp pentru analiză.
Sursele citate menționează că și la ședința anterioară concluziile nu au fost remise în termenul stabilit, ceea ce a generat o nouă întârziere.
Când ar putea fi pronunțată decizia finală referitoare la pensii
Judecătorii Curții Constituționale ar putea reveni asupra subiectului în ședința programată pentru 14 octombrie, însă există și posibilitatea unei noi amânări, pentru una dintre ședințele din intervalul 20–24 octombrie, susțin aceleași surse.
Motivul principal al acestor amânări este, potrivit informațiilor, lipsa unei majorități clare în rândul membrilor Curții care să susțină propunerea formulată de judecătorul raportor. În consecință, acesta a preferat să solicite amânarea pentru a evita un vot incert și pentru a continua consultările interne.
Pe ordinea de zi a ședinței CCR din 8 octombrie figurează și alte sesizări venite din partea partidelor AUR, POT și SOS România, referitoare la proiecte legislative asupra cărora Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Argumentele Înaltei Curți în sesizarea adresată CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, susținând că actul normativ adoptat prin procedura asumării răspunderii Guvernului încalcă mai multe principii fundamentale.
Printre acestea se numără statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și principiul neretroactivității legii.
De asemenea, ÎCCJ a reclamat nerespectarea principiului încrederii legitime și a obligației de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de adoptarea proiectului. Totodată, judecătorii supremi consideră că Executivul ar fi depășit cadrul legal privind condițiile în care poate recurge la asumarea răspunderii.
În semn de protest față de modificările aduse pensiilor de serviciu, magistrații din toate instanțele și parchetele din țară – de la judecătorii până la curțile de apel și Parchetul General – și-au suspendat activitatea în săptămâna precedentă. Acțiunea a reprezentat o formă de presiune asupra autorităților pentru a reconsidera forma legii contestate.
Ce prevede legea contestată la Curte
Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, stabilește că pensia va fi de maximum 70% din salariul net obținut în ultima lună de activitate. În plus, actul normativ introduce o creștere treptată a vârstei de pensionare, până la 64 de ani, într-un interval de zece ani.
Această reformă face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri prin care Executivul urmărește reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea sustenabilității sistemului public de pensii. Totuși, criticii proiectului susțin că modificările afectează stabilitatea carierei în magistratură și pot descuraja intrarea în sistem a noilor generații de judecători și procurori.
Până în prezent, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe cinci proiecte majore: cel privind pensiile de serviciu, unul în domeniul sănătății, un altul pentru completarea Ordonanței privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, unul pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și un ultim proiect privind redresarea și utilizarea eficientă a resurselor publice.
Alte sesizări aflate pe masa Curții Constituționale
Pe lângă sesizarea ÎCCJ, Curtea Constituțională mai are de analizat și alte patru sesizări care vizează proiecte legislative asumate de Guvern. Trei dintre acestea au fost depuse de formațiunile de opoziție AUR, SOS România și POT, care contestă procedura de asumare a răspunderii și conținutul unor măsuri economice și administrative.
Singura sesizare venită din interiorul sistemului judiciar este cea formulată de ÎCCJ, considerată de observatori cea mai sensibilă din punct de vedere instituțional, dat fiind impactul direct asupra statutului magistraților.
Decizia CCR, indiferent de momentul pronunțării, va avea consecințe semnificative atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra credibilității Guvernului în procesul de reformă. Verdictul va clarifica dacă Executivul a respectat limitele constituționale în utilizarea procedurii de asumare a răspunderii pentru o lege cu impact major asupra unei categorii profesionale esențiale în statul de drept.
