Suspendarea permisului de conducere nu poate fi eliminată de instanță
În anul 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre obligatorie care stabilește că instanțele de judecată nu pot înlătura sancțiunea suspendării dreptului de a conduce atunci când fapta există, chiar dacă nu este una gravă.
Până la acea decizie, practica era diferită: mulți judecători analizau proporționalitatea pedepsei și eliminau suspendarea în situațiile în care considerau că nu se justifică.
Un exemplu des întâlnit era acela al accidentelor ușoare produse în parcări sau pe străzile dintre blocuri, când doi șoferi nu completau constatarea amiabilă. Polițistul era obligat să suspende permisul celui vinovat, însă instanța putea aprecia că fapta nu a avut urmări grave și anula măsura.
După decizia Înaltei Curți, acest lucru nu mai este posibil. Magistrații au argumentat că durata suspendării este fixă — 30, 60, 90 sau 120 de zile — iar modificarea sau eliminarea sancțiunii ar contraveni legii.
Curtea Constituțională a validat decizia ÎCCJ
În iulie 2024, Curtea Constituțională a validat raționamentul Înaltei Curți printr-o decizie adoptată cu majoritate de voturi. Hotărârea a fost publicată abia în 2025 și menține aceeași interpretare: sancțiunea suspendării permisului nu poate fi înlăturată de instanțe, decât dacă este anulat procesul-verbal de contravenție.
Cu alte cuvinte, judecătorul poate elimina suspendarea doar în două situații: atunci când constată că procesul-verbal este nelegal întocmit sau când stabilește că persoana amendată nu a comis contravenția. În toate celelalte cazuri, durata suspendării rămâne obligatorie.

O regulă considerată de mulți nedreaptă și lipsită de fundament juridic
Deși scopul acestor decizii a fost acela de a disciplina traficul rutier și de a descuraja comportamentele periculoase, numeroși juriști consideră că ele creează o inechitate. În practică, instanțele pot în continuare să înlăture sancțiunile disproporționate din alte domenii dacă apreciază că măsurile sunt exagerate față de fapta comisă.
De exemplu, confiscarea unor bunuri sau suspendarea activității unei firme.
În cazul contravențiilor rutiere, însă, judecătorul nu mai are libertatea de a analiza proporționalitatea sancțiunii. Această diferență de tratament este considerată de mulți specialiști o discriminare nejustificată, pentru că încalcă principiul egalității în fața legii și al individualizării sancțiunilor.
Concret, dacă procesul-verbal de contravenție este valabil, instanța nu poate interveni asupra perioadei de suspendare a permisului, indiferent de gravitatea faptei. Astfel, orice șofer sancționat poate contesta doar legalitatea procesului-verbal, nu și durata suspendării.