Adrian Negrescu consideră că, în această formă, decizia ar putea trece de filtrul Curții Constituționale, care a respins anterior trei încercări similare. Analistul financiar consideră că, în această formă, decizia ar putea trece de filtrul Curții Constituționale, care a respins anterior trei încercări similare.
Aplicarea măsurii propuse ar genera economii de cel puțin un miliard de lei la bugetul de stat
Negrescu a arătat că în prezent aproximativ 700.000 de români se află în situația de a cumula pensia cu salariul, iar aplicarea măsurii propuse ar genera economii de cel puțin un miliard de lei la bugetul de stat. Potrivit economistului, aceasta ar fi o reformă reală, nu doar o tentativă de schimbare, și ar contribui la reducerea dezechilibrelor din sistemul public de pensii.
Analistul a explicat că una dintre principalele probleme ale legislației actuale este caracterul discriminatoriu al măsurii, atunci când se aplică doar în sectorul public. În deciziile anterioare, Curtea Constituțională a stabilit că interzicerea cumulului pensie-salariu exclusiv pentru angajații de la stat încalcă dreptul la muncă, motiv pentru care o astfel de prevedere trebuie să vizeze întreaga economie.
„Doar o tentativă de a încerca să faci o reformă într-un domeniue extrem de de important. Avem prea mulți pensionari în sectorul public mai ales în funcții importante și da, ar trebui ca acești oameni să mai lase locul și tinerilor. Pe de altă parte, da, e o problemă de legalitate. Ceea ce spune CCR în deciziile anterioare este foarte clar, nu poți aplica o asemenea interdicție, doar pentru sistemul public. E o încălcare a dreptului la muncă”, a declarat Adrian Negrescu la Antena 3.
Guvernul ar trebui să inițieze o lege adoptată prin Parlament
Adrian Negrescu a subliniat că, pentru a evita o nouă respingere la CCR, Guvernul ar trebui să inițieze o lege adoptată prin Parlament, nu o ordonanță de urgență. În acest mod, măsura ar avea o bază legală solidă și s-ar putea aplica în mod unitar, fără a încălca principiile constituționale.
Economistul a explicat că, în practică, o astfel de reformă ar permite persoanelor care aleg să continue să lucreze după pensionare să își suspende temporar pensia, urmând să acumuleze noi ani de vechime și contribuții suplimentare la bugetul public de pensii. În acest fel, s-ar încuraja munca activă, fără a afecta drepturile fundamentale, și s-ar contribui la echilibrarea deficitului bugetar generat de sistemul de pensii.
„Sper ca Guvernul să fie suficient de inteligent încât să vină cu o lege în Parlament, nu cu o ordonanță de urgență, în care să extindă această măsură la nivelul întregii economiii, adică să se aplice și la privat și la stat. Dacă vrei să lucrezi după ce intri la pensie, suspenzi pensia și continui să lucrezi, acumulezi ani de muncă și câștigi la bugetul de pensii. E un drept la muncă care nu poate fi îngrădit în funcție de domeniul în care lucrezi. Mi se pare corectă decizia Curții Constituționale”, a mai spus analistul.
Statul român are nevoie de o reîmprospătare a administrației
Analistul a atras atenția și asupra dimensiunii sociale a problemei, menționând că o astfel de reformă ar permite accesul tinerilor la funcții de răspundere din instituțiile publice. În opinia sa, statul român are nevoie de o reîmprospătare a administrației, în condițiile în care numeroși funcționari și demnitari trecuți de 60 sau chiar 70 de ani continuă să ocupe poziții importante în sistemul public.
Negrescu a precizat că România se confruntă în prezent cu o diferență majoră între sumele plătite pentru pensii și veniturile încasate din contribuții. În timp ce statul alocă peste 200 de miliarde de lei pentru plata pensiilor, veniturile din taxele salariale se ridică la doar aproximativ 120 de miliarde de lei, ceea ce generează un dezechilibru semnificativ în bugetul public.
„Ar face o economie de cel puțin un miliard de lei, mai reduci și povara financiară generată de pensii. Noi plătim pensii de peste 200 de miliarde de lei și nu încasăm din taxele salariale decât vreo 120 de miliarde. E o gaură uriașă. Sper ca Bolojan să trimită o lege în Parlament încât să venim cu o astfel de prevedere care să le dea acces tinerilor în funcții de răspundere. Avem oameni la 60-70 de ani care încă decid pentru banul public, în instituții al statului, de ce să nu lăsăm tinerii să dea examen pentru astfel de funcții plătite foarte bine?”, a completat Negrescu.
În acest context, economistul a subliniat că aplicarea unei legi echitabile privind interzicerea cumulului pensie-salariu ar putea contribui la reducerea deficitului și la o mai bună gestionare a resurselor financiare. Totodată, măsura ar deschide oportunități pentru tineri, oferindu-le șansa de a accesa posturi bine plătite și de a aduce o viziune nouă în administrația publică.
