Controale declanșate după analize de risc la companiile de ride-sharing
Potrivit unui comunicat transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), operațiunea antifraudă a fost inițiată pe 29 septembrie și a avut ca scop identificarea unor practici evazioniste din sectorul transportului alternativ. Inspectorii DGAF au stabilit că mai multe companii ride-sharing funcționau în afara cadrului fiscal legal, fără a declara veniturile realizate și fără a înregistra contractele de muncă ale șoferilor.
„Operaţiunea, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului”, arată, luni, ANAF, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții instituției precizează că acțiunea a fost declanșată în urma unei analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie. Aceasta a semnalat un risc fiscal ridicat în rândul operatorilor care furnizează servicii de transport alternativ prin aplicații digitale.
În urma acestor evaluări, autoritatea a demarat verificări în teren pentru a identifica modalitățile prin care firmele respective ar fi evitat declararea veniturilor și plata impozitelor.
Cum funcționa schema de evitare a taxelor a companiilor de ride-sharing
Inspectorii antifraudă au descoperit un model de operare comun în rândul companiilor controlate. Mecanismele utilizate vizau ascunderea veniturilor și reducerea artificială a obligațiilor fiscale.
Printre principalele metode identificate s-au numărat contractele de comodat fictive, plata la negru a șoferilor și omiterea înregistrării veniturilor în contabilitate.
Potrivit ANAF, una dintre cele mai răspândite practici era cea a contractelor de comodat fictive. În aceste cazuri, șoferii își declarau autoturismele ca fiind puse gratuit la dispoziția firmei, pentru ca acestea să poată fi înscrise pe platformele de ride-sharing. În realitate, mașinile erau folosite în interes comercial, fără înregistrarea legală a veniturilor obținute.
O altă modalitate de evitare a taxelor era plata la negru a șoferilor și nedeclararea veniturilor. După ce primeau sumele pentru curse de la platformele de transport, companiile rețineau un comision de până la 15%, iar restul banilor erau transferați șoferilor, deseori în numerar și fără documente fiscale.
De asemenea, inspectorii au constatat că numeroși șoferi nu aveau forme legale de angajare. Unii figurau cu contracte part-time, iar pentru alții nu erau plătite contribuțiile obligatorii către bugetul de stat. Această practică a generat pierderi semnificative pentru sistemul public de asigurări sociale și de sănătate.
Reprezentanții firmelor controlate nu înregistrau veniturile în contabilitate și nu le declarau către administrația fiscală, ceea ce a condus la prejudicierea directă a bugetului de stat.
Măsuri asigurătorii și sancțiuni dispuse de DGAF
Pentru a garanta recuperarea sumelor datorate, DGAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor companiilor implicate.
„Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor”, se arată în comunicatul instituției.
Inspectorii antifraudă au constatat și încălcarea obligației legale de a dota autoturismele utilizate pentru transport alternativ cu aparate de marcat electronice fiscale. Deși se încasau curse în numerar, multe dintre vehicule nu erau echipate cu case de marcat, fapt care a facilitat ascunderea tranzacțiilor reale.
Într-unul dintre cazurile verificate, autoritățile au identificat o flotă de 230 de autoturisme fără aparate de marcat electronice, folosite zilnic pentru curse ride-sharing. Această situație a fost considerată un indiciu clar al unei activități economice desfășurate în afara cadrului legal.
ANAF subliniază că aceste practici au efecte negative și asupra șoferilor
ANAF subliniază că aceste practici au efecte negative nu doar asupra veniturilor bugetare, ci și asupra șoferilor implicați, care sunt privați de protecția oferită de un contract legal de muncă.
„Prin acest comportament evazionist sunt afectate atât realizarea veniturilor bugetare, cât şi persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat (conducător auto), prin privarea de dreptul la protecţie socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate şi de dreptul la pensie”, arată comunicatul ANAF.
Instituția reamintește că legislația prevede clar statutul conducătorului auto în transportul alternativ: acesta trebuie să fie titular sau angajat al operatorului care deține autoturismul. Astfel, orice formă de colaborare care ocolește aceste reguli poate fi considerată ilegală.
Recomandările autorităților pentru șoferii din ride-sharing
În finalul comunicatului, ANAF le recomandă tuturor conducătorilor auto care activează în domeniul transportului alternativ să verifice cu atenție modul în care își desfășoară activitatea.
Instituția îi sfătuiește pe șoferi să se asigure că firmele pentru care lucrează respectă obligațiile fiscale și să semnaleze autorităților orice nereguli observate.
„Legislaţia din domeniul transportului alternativ reglementează calitatea de conducător auto, care poate fi doar titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ (persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deţinătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ)”, se mai precizează în mesajul ANAF.
Prin aceste controale, instituția își propune să reducă nivelul de evaziune fiscală din sectorul transportului alternativ și să asigure condiții echitabile pentru operatorii care respectă legislația.
