România riscă o penalizare de un miliard de euro dacă nu respectă termenele PNRR pentru închiderea centralelor pe cărbune
România negociază în această perioadă, la Bruxelles, amânarea închiderii centralelor pe cărbune, cel puțin pentru iarna aceasta. Scopul este ca țara să nu ajungă în situația de a avea un deficit mare de energie.
Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a spus că lucrează împreună cu specialiștii de la Complexul Energetic Oltenia la mai multe scenarii, iar în zilele următoare va merge la Bruxelles pentru o rundă finală de discuții. Până vineri, România trebuie să își stabilească poziția clară legată de așa-numitul Jalon 119, care prevede închiderea centralelor pe cărbune.

El a explicat că, timp de doi ani și jumătate, Comisia Europeană nu a vrut să redeschidă acest subiect, dar a fost de acord să o facă recent, după ce România a prezentat un studiu realizat de Transelectrica. Studiul arăta că, dacă se opresc complet centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, țara riscă să rămână fără suficientă energie în anumite condiții.
Ivan a mai spus că, dacă România nu reușește să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea, statul riscă o penalizare de cel puțin un miliard de euro. O astfel de sancțiune ar anula toate eforturile făcute prin măsurile de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor.
„În momentul de faţă, definitivez cu colegii de la Complexul Energetic Oltenia scenariile de lucru. Mâine (marţi, n.r.) plec la Bruxelles pentru o negociere oarecum finală pentru că, până vineri, România trebuie să aibă o poziţie foarte clară pe Jalonul 119 (care vizează închiderea centralelor pe cărbune, n.r.). Timp de 2 ani şi jumătate pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuşi să redeschidă acest dosar.
Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că, în anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie şi, în acel scenariu, suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie.
În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare, de creştere a veniturilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de România prin PNRR.”
România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui producția de energie pe cărbune
Ministrul a reamintit că România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui producția de energie pe cărbune cu una bazată pe gaz, panouri solare și sisteme de stocare a energiei.
El a spus că proiectul de energie solară și stocare, făcut împreună cu OMV Petrom, este într-un stadiu avansat și ar trebui finalizat anul viitor, deși construcția nu a început încă. În cazul celor două centrale pe gaz de la Ișalnița și Turceni, procedura de achiziție publică este în desfășurare. Guvernul a reușit să mărească bugetul acestor proiecte, iar termenul de finalizare estimat este de aproximativ trei ani.
„În ceea ce priveşte proiectul solar şi storage cu OMV Petrom, suntem într-o formă avansată şi, în mod normal, anul viitor ar trebui fie finalizată construcţia care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaze (Işalniţa şi Turceni, n.r.) suntem în procedură de achiziţie publică. Am făcut rost de resurse pentru a creşte bugetul, pentru că vorbeam de o bugetare făcută în anul 2022 – şi sperăm să intrăm în linie dreaptă şi să le avem în aproximativ trei ani. Sunt foarte multe detalii complicate şi cred că va fi deschidere din partea Comisiei.
În funcţie de modul în care vom negocia în această săptămână şi vom convinge Comisia Europeană cu o amânare, sper eu de cel puţin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor, vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro şi vom putea să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem şi mai multă presiune asupra pieţei de energie din România, să fim şi mai mult dependenţi de importuri, statistic dovedite la preţuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producţie şi cu Mintia.”
Ivan a adăugat că, în funcție de cum vor decurge negocierile de la Bruxelles, România speră să obțină o amânare de câteva luni sau chiar până la sfârșitul anului viitor. În acest fel, țara ar putea evita amenda de un miliard de euro și ar trece iarna fără să pună presiune suplimentară pe piața de energie și fără să crească dependența de importuri scumpe.
Până la sfârșitul anului 2026, România ar trebui să ajungă la o capacitate totală de stocare a energiei de aproximativ 2.200 MW
El a menționat că, până la sfârșitul anului viitor, România ar trebui să ajungă la o capacitate totală de stocare a energiei de aproximativ 2.200 MW. Ministrul a subliniat că este esențial ca țara să treacă fără probleme de această iarnă și că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă importanța amânării închiderii centralelor pe cărbune, cel puțin pentru o perioadă.
„E critic să trecem această iarnă. Acesta este mesajul. L-am negociat la nivel politic, la nivel tehnic. Cred foarte mult că şi cei din Comisie înţeleg cât de important este să păstrăm acest lucru, cel puţin încă o perioadă. Am speranţa că vom reuşi să amânăm cel puţin în această iarnă închiderea grupurilor.”