Guvernul pregătește o serie de modificări legislative menite să limiteze abuzurile în domeniul insolvenței. ANAF va avea un rol central în verificarea persoanelor care ascund averi prin firme declarate insolvabile. Ministrul Finanțelor a explicat că aceste măsuri urmăresc să responsabilizeze patronii și să recupereze datoriile restante către stat și către mediul privat. Pachetul de reforme este coordonat cu Ministerul Justiției, care propune la rândul său modificări pentru a limita exploatarea lacunelor legislative.
ANAF extinde atribuțiile pentru verificarea firmelor în insolvență
Pentru prima dată, inspectorii ANAF vor putea analiza în detaliu persoanele din spatele companiilor intrate în insolvență. Proiectul legislativ elaborat la Ministerul Finanțelor include verificarea tuturor entităților care nu își pot achita datoriile. În vizor se află nu doar administratorii oficiali, ci și beneficiarii reali ai firmelor.
Autoritățile intenționează să folosească inclusiv informații din surse deschise, cum ar fi rețelele sociale, pentru a identifica active ascunse. Măsura urmărește să evite situațiile în care patronii prezintă o imagine de insolvabilitate, dar dețin bunuri personale consistente. În acest sens, vor fi analizate tranzacțiile și istoricul companiilor suspecte.
„Fenomenul de patron bogat, cu firmă săracă se leagă foarte mult și de aceste companii subcapitalizate sau inactive sau companii în insolvență. E o chestiune pe care am asumat-o de la început în programul de guvernare ca în Departamentul de Mari Averi să se verifice încrucișat beneficiarul real pe anumite companii care au intrat în insolvență pe persoană fizică, pentru că există o probabilitate foarte mare ca, în urma unor insolvențe, anumiți beneficiari reali persoane fizice să fie de fapt foarte bogați pe persoană fizică și foarte săraci în ceea ce privește companiile pe care le au”, a precizat Alexandru Nazare.
Pierderi masive pentru bugetul de stat: suma datorată se ridică la aproximativ 100 de miliarde de lei
Oficialii au atras atenția asupra dimensiunii problemei: suma totală datorată de companii către stat și alte entități se ridică la aproximativ 100 de miliarde de lei. Această valoare echivalează cu deficitul bugetar raportat pentru primele zece luni ale anului trecut. Recuperarea acestor bani este esențială pentru stabilitatea financiară.
În sprijinul acestor măsuri, experții din domeniul juridic subliniază importanța responsabilizării beneficiarilor. Radu Pavel, avocat coordonator al Societății de Avocați Pavel, Mărgărit și Asociații, a declarat:
„ANAF va putea verifica firmele din spatele firmelor sărace și dacă se dovedește că beneficiarul real este solvabil, să analizeze modalitatea de dobândire a averii respective și să încerce să atragă răspunderea administratorului în solidar pentru datoriile companiei. Efectul așteptat este responsabilizarea beneficiarilor reali și descurajarea folosirii firmelor paravan pentru a ascunde resursele reale ale patronilor.”
Aceste declarații confirmă intenția autorităților de a limita practicile prin care patronii acumulează bunuri personale, dar lasă companiile fără resurse. Noua abordare are ca obiectiv creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale și reducerea fenomenului de insolvență fictivă.
Procedura insolvenței, schimbată fundamental
Pe lângă verificările suplimentare, pachetul legislativ introduce și alte schimbări. Autoritățile doresc ca insolvența să nu mai fie folosită drept paravan pentru evitarea plăților. Aceasta trebuie să rămână o procedură destinată redresării firmelor cu probleme reale, nu un mecanism de ascundere a activelor.
Ministerul Justiției a anunțat măsuri complementare pentru a limita folosirea cu rea intenție a legislației actuale. Cei găsiți vinovați de nereguli nu vor mai putea deschide sau administra alte companii timp de cinci ani. Această interdicție are scopul de a preveni repetarea aceluiași tip de practici abuzive.
Un alt element important îl reprezintă reducerea duratei procedurilor. Proiectul prevede scurtarea termenelor cu până la 50%, ceea ce ar însemna că insolvențele s-ar putea încheia în aproximativ nouă luni. Astfel, cazurile care se întindeau pe mai mulți ani ar fi soluționate mult mai rapid.
