UPDATE. Zi decisivă în Parlament. Patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, depuse de AUR. Toate au fost respinse

Parlamentul se reunește astăzi pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, în contextul în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe al doilea pachet de măsuri fiscale. Opoziția acuză lipsa consultării publice, menținerea privilegiilor în instituțiile de stat și o reformă superficială menită să protejeze clientela politică.

UPDATE 9

A fost respinsă și cea de-a patra moțiune de cenzură. Au fost 119 voturi „pentru” și zero voturi „contra”.

UPDATE 8

Moțiunea de cenzură cu numărul trei, cea care viza reformele de la ASF, ANRE și ANCOM, a picat și ea la vot, cu 120 de voturi „pentru” și unul „împotrivă”.

Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă, ar fi nevoie de 233 de voturi „pentru”.

UPDATE 7

A fost respinsă și cea de-a doua moțiune de cenzură, intitulată „Opriţi politizarea companiilor publice! Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”.

Rezultatul votului din Parlament – 121 de voturi „pentru” şi 1 „împotrivă”.

UPDATE 6

Premierul Ilie Bolojan a revenit cu noi declarații de la tribuna Parlamentului, odată cu votul pentru cea de-a doua moțiune de cenzură, cea privind guvernanţa corporativă.

„Proiectul de lege este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Pentru a atinge acest obiectiv, un rol important îl va avea aplicarea cu bună-credinţă a noilor prevederi. În domenii vitale, precum energia, transporturile, apărarea, România trebuie să aibă companii de stat puternice, conduse profesionist, cu misiuni clare şi cu rezultate concrete. În administraţia locală, cetăţenii au dreptul la servicii publice funcţionale, la utilităţi de calitate, la transport urban sigur şi curat. Pentru toate acestea, este nevoie să schimbăm radical modul în care funcţionează companiile publice.

De aceea, reducem posturile, plafonăm indemnizaţiile exagerate, introducem criterii clare de performanţă şi un mecanism transparent de evaluare realizată de o autoritate autonomă, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice.

Un stat modern, care nu îşi abandonează întreprinderile publice, ci le face performante şi responsabile.

Este o viziune pe care o împărtăşim cu Uniunea Europeană şi cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, alături de care a fost construit întregul cadru pentru funcţionarea întreprinderilor publice. Nu sunt surprins că opoziţia a depus moţiuni de cenzură. Sunt însă surprins că există colegi care ne spun pe faţă că nu doresc restructurarea companiilor de stat şi ar prefera să continue risipa şi veniturile disproporţionate.

Semnatarii acestei moţiuni nu doresc să reformăm companiile de stat. Moţiunea de cenzură pe care o discutăm astăzi nu aduce soluţii, ci e doar zgomot. Semnatarii acestei moţiuni nu doresc să limităm veniturile directorilor la trei salarii medii brute partea fixă şi două salarii medii brute partea variabilă. O recunosc chiar dânşii, în mod explicit, în moţiune. Îi invit să meargă printre români şi să le spună că un salariu de 8.000 de euro pe lună al unui director la stat nu trebuie plafonat.

În căutare de senzaţional, parlamentarii opoziţiei au folosit în mod iresponsabil, în această moţiune, termenul de „terorism legislativ” pentru a descrie procedura pe care am ales-o. Nu este pentru prima dată când limbajul dânşilor instigă la ură. Îi întreb aşadar pe cei din opoziţie: aceasta este alternativa pe care o propuneţi românilor – nu reformelor, da fake-urilor şi instigărilor la ură? Nu aceasta este soluţia. Soluţia este să mergem înainte cu reformele pentru un stat mai corect, cu respect pentru români”, sunt câteva dintre declarațiile premierului Ilie Bolojan.

UPDATE 5

Moțiunea de cenzură inițiată de AUR, care a vizat domeniul Sănătății, nu a trecut de votul Parlamentului. Aceasta este prima dintre cele patru moțiuni formulate de partid. În timpul dezbaterilor, atmosfera s-a tensionat, după ce reprezentanții AUR au susținut că „în sală nu ar fi cvorum”.

Rezultatul votului a fost clar: 108 voturi pentru și unul împotrivă. Pentru a fi adoptată, moțiunea ar fi avut nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. În total, în plen au fost prezenți 392 de senatori și deputați, fără ca vreun vot să fie anulat.

UPDATE 4

Deși anterior anunțase că parlamentarii din opoziție nu vor participa la dezbaterea moțiunilor de cenzură inițiate chiar de partidul său, liderul AUR, George Simion, a ales totuși să ia cuvântul în plenul Parlamentului.

În intervenția sa, Simion a criticat dur partidele de la guvernare, acuzându-le că dețin „toată puterea” în stat. Potrivit acestuia, „primele 500 de funcţii din statul român” sunt controlate de actuala coaliție de guvernare, ceea ce, în opinia lui, reflectă un dezechilibru de forțe și o lipsă de reprezentativitate democratică.
Adresându-se direct premierului Ilie Bolojan, liderul AUR l-a acuzat că evită deliberat Parlamentul prin asumările de răspundere, pe care le consideră ocolirea puterii legislative:

„Ignorați total Parlamentul și puterea legislativă atunci când impuneți reformele prin asumare”, a declarat Simion.

Continuând atacul la adresa Guvernului, el a avertizat asupra riscurilor economice generate de politicile actuale:

„În ritmul în care ne duce actuala coaliţie, vom intra în scurt timp în incapacitate de plată. (…) Dacă voi nu faceţi ce trebuie făcut – și este clar că nu faceți – cu cele 13.000 de locuri de muncă ce urmează a fi tăiate, atunci nu vorbim de reformă reală, ci doar de un simulacru”, a afirmat acesta de la tribună.

Simion a pus sub semnul întrebării și legalitatea desfășurării ședinței, susținând că nu este întrunit cvorumul necesar Camerelor reunite.

UPDATE 3

În plenul Parlamentului, duminică, 7 septembrie, Sorin Grindeanu – președinte al Camerei Deputaților și lider interimar al PSD – a declarat ferm că formațiunea pe care o conduce nu va susține nicio moțiune de cenzură inițiată de AUR. „PSD respinge toate moțiunile AUR”, a afirmat acesta, completând că partidul nu intenționează „să voteze vreo moțiune, pentru că refuzăm haosul”.

În același discurs, Grindeanu a adresat și un mesaj direct premierului și liderului PNL, Ilie Bolojan, prezent în sală.

„Mi-aș fi dorit ca astăzi românii să se bucure de o duminică liniștită, nu să fie nevoiți să asiste la spectacolul binecunoscut oferit de AUR, care a reluat clasicul slogan de toamnă – Jos Guvernul. Ar fi fost potrivit ca această zi să fie una de reflecție, în care să omagiem figura marcantă a lui Avram Iancu și să ne inspirăm din lupta sa pentru libertate și dreptate. Din păcate, vedem cum demnitatea națională este transformată într-un instrument politic de partide care slăbesc, în realitate, unitatea națională”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului.

A continuat criticând atitudinea AUR, despre care a spus că folosește emoția publică doar pentru efecte de moment, fără consistență politică:

„Indignarea AUR durează cât un clip pe TikTok. În Parlament, nu apărați oamenii, ci propriile privilegii! Vă contraziceți de la o zi la alta doar pentru a rămâne, cu orice preț, în tabăra celor care se opun”.

În partea finală a intervenției sale, liderul PSD a transmis un avertisment către premierul Ilie Bolojan:

„România nu are nevoie de o formă dură de austeritate. Nu putem trece cu buldozerul peste țară, doar tăind și concediind. Țara nu se conduce cu foarfeca și toporul în mâini! Când reduci totul la calcule seci și disponibilizări, nu obții o economie mai solidă, ci aduci mai multă suferință. Austeritatea aplicată fără echilibru riscă să împingă România spre recesiune”, a subliniat Grindeanu.

Aceste declarații au fost făcute în contextul dezbaterii celor patru moțiuni de cenzură formulate împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE 2

Premierul Ilie Bolojan a reacționat la cele patru moțiuni de cenzură inițiate de opoziție, declarând că reformele promovate de Guvern reprezintă „o amenințare pentru populism și conspiraționism”. Acesta a făcut apel către parlamentarii opoziției să nu mai împiedice activitatea executivului prin moțiuni care seamănă cu „texte Cațavencu, în care primiți să se revizuiască, dar numai în părțile neesențiale”.

„Am citit moțiunile depuse. Am respect pentru orice opinie, dar unele arată lipsă de logică și de înțelegere a interesului țării noastre. De aceea, am o rugăminte pentru colegii din opoziție: nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni de tip Cațavencu, în care primiți să se revizuiască, dar numai în părțile neesențiale”, a subliniat Bolojan, adresându-se direct aleșilor din opoziție.

Referindu-se la moțiunea care vizează reformele din domeniul sanitar, premierul a subliniat că acestea sunt absolut necesare, explicând că ele nu presupun austeritate, ci „eficiență” și o mai bună direcționare a resurselor, astfel încât „pacientul să fie pus pe primul loc, medicul în centrul deciziei, iar fondurile să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie”.

În replică la criticile formulate, Bolojan a enumerat șapte puncte care contrazic acuzațiile din moțiune:

1. Extinderea accesului la îngrijiri medicale
   Reforma vizează facilitarea accesului pentru categoriile vulnerabile, prin extinderea serviciilor în mediul rural și dezvoltarea îngrijirii la domiciliu pentru seniori, pacienți cronici și persoane cu dizabilități. Referitor la presupusa restricționare a investigațiilor de înaltă performanță, premierul precizează că nu este vorba de o limitare, ci de o organizare mai eficientă, evitând risipa și întârzierile în diagnostic.
2. Profesionalizarea conducerii spitalelor
   Se impune un nou standard de responsabilitate în managementul sanitar, prin introducerea unor criterii de performanță clare, renunțarea la numiri fără concurs și sancționarea raportărilor fictive.
3. Un sistem de plată mai echitabil pentru medicii de familie
   Premierul afirmă că medicina primară va beneficia de un nou model de finanțare care să recompenseze calitatea actului medical, nu doar numărul de pacienți înscriși.
4. Susținerea ambulatoriului de specialitate
   Guvernul dorește mutarea accentului de pe internări nejustificate către tratamente ambulatorii, ceea ce ar permite economisirea a peste 3 miliarde de lei anual, bani care vor fi reinvestiți tot în sistemul medical.
5. Acces mai bun la medicamente moderne și eficiente
   Noul mecanism de finanțare va permite accesul la medicamente inovative, fără a pune presiune excesivă pe buget. Totodată, sunt introduse molecule generice și biosimilare în lista de medicamente compensate, asigurând astfel un echilibru între eficiență și sustenabilitate. „Independenţa deciziei medicilor rămâne un principiu fundamental”, subliniază Bolojan, reafirmând că prescripțiile se vor face conform ghidurilor medicale, fără constrângeri impuse medicilor.
6. Responsabilizarea spitalelor private
   Pentru a preveni abuzurile, spitalele private vor suporta costurile dacă un pacient este externat prematur și apoi reinternat într-un spital public pentru aceeași afecțiune, în termen de 48 de ore. Statul nu poate acoperi costurile duble în astfel de cazuri, afirmă premierul.
7. Eficientizarea utilizării fondurilor în spitale
   Distribuirea fondurilor salariale în sistemul sanitar se va face în funcție de serviciile efectiv prestate pentru pacienți, promovând astfel un sistem corect și orientat spre performanță.

În încheiere, Ilie Bolojan a afirmat că moțiunile depuse de opoziție nu au avut alt scop decât cel de a marca un moment politic, fără o bază solidă:
„Având în vedere că parlamentarii opoziţiei au dorit să bifeze doar un exerciţiu politic, vă rog să respingeţi această moţiune plină de contradicţii”.

UPDATE 1

Duminică, 7 septembrie, liderul AUR, George Simion, a solicitat amânarea votului asupra celor patru moțiuni de cenzură depuse de formațiunea sa împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Înainte de începerea ședinței plenare comune a Senatului și Camerei Deputaților, Simion a anunțat că 90 de parlamentari AUR se află în Parlament, însă refuză să intre în sala de plen. Scopul acestui gest este de a provoca lipsa cvorumului necesar desfășurării votului, ceea ce ar duce automat la amânarea discuțiilor și supunerii la vot a moțiunilor.

„Buni, răi, şchiopi chiori, cum om fi noi, cum ne fac ei în toate felurile, reprezentăm trei partide de opoziție. Am înaintat patru moțiuni de cenzură şi ne așteptăm ca vocea opoziţiei să fie auzită”, a declarat Simion.

Acesta a subliniat că partidele suveraniste nu intenționează să își saboteze propriile moțiuni.

„Nu le boicotăm, suntem aici şi cerem vot luni, aşa, cum este normal. Noi suntem prezenţi în integralitate şi astăzi, şi mâine, nu plecăm nicăieri, nu ne ducem în bar”, a mai spus liderul AUR.
Pentru ca ședința să poată avea loc, este nevoie de prezența fizică a minimum 233 de parlamentari în sală.

Știrea inițială

Parlamentul analizează cele patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului Bolojan

Parlamentul analizează cele patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului Bolojan, ca reacție la asumarea răspunderii pe al doilea set de măsuri fiscale. Coaliția de guvernare deține o majoritate confortabilă, în timp ce opoziția nu are suficiente voturi pentru a răsturna executivul.

Partidele AUR, S.O.S România și POT au înaintat patru moțiuni de cenzură împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan, în urma angajării răspunderii Guvernului pentru cinci acte normative care fac parte din a doua rundă de reforme fiscale.

Opoziția a decis să nu atace prin moțiune de cenzură legea ce vizează pensiile magistraților. Totuși, șansele ca vreuna dintre moțiuni să treacă sunt reduse, având în vedere că aceste formațiuni nu dispun de cele peste 100 de voturi necesare pentru a demite Guvernul.

Moțiunile au fost prezentate joi în plenul reunit al Parlamentului, urmând ca duminică să fie supuse dezbaterii și votului. Cele patru documente înaintate poartă următoarele titluri:

1. „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
2. „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”
3. „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”
4. „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”

Cum se desfășoară votul pentru moțiunile de cenzură

Pentru fiecare moțiune în parte se va organiza o ședință de plen comun. Aceasta va începe cu reluarea lecturii textului, urmată de dezbateri și vot. Procedura se repetă pentru fiecare din cele patru moțiuni.

Pentru ca o moțiune să fie aprobată, sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. În prezent, coaliția formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților deține 311 mandate, în timp ce opoziția (AUR, S.O.S România și POT) numără doar 119 parlamentari.

Dacă niciuna dintre moțiuni nu trece, legile pe care Executivul și-a asumat răspunderea sunt considerate automat adoptate. În acest caz, opoziția poate contesta proiectele la Curtea Constituțională.

CCR, sesizată în legătură cu reforma pensiilor magistraților

Proiectul privind pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, pentru care nu s-a depus moțiune de cenzură, nu va intra încă în vigoare. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că legea ar contraveni principiilor statului de drept și ar încălca mai multe articole din Constituție privind modul de asumare a răspunderii de către Guvern.

ICCJ susține că modificările legislative propuse încalcă 37 de decizii ale CCR și numeroase principii fundamentale.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat după depunerea moțiunilor spunând: „Stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”. El a precizat că testul real al coeziunii va fi dat în Parlament.

Măsurile fiscale din „Pachetul 2” și proiectele vizate de asumarea răspunderii

Luni seară, Guvernul a mers în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe cinci legi incluse în a doua etapă a reformei fiscale, menite să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Acestea acoperă următoarele domenii:

• pensii speciale ale magistraților
• sistemul de sănătate
• guvernanța în companiile de stat
• reforma autorităților de reglementare (ASF, ANRE, ANCOM)
• măsuri fiscale legate de insolvență

Reforma pensiilor magistraților

Proiectul introduce două schimbări majore: creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu. Premierul Bolojan a subliniat că modificările respectă independența justiției și aduc mai mult echilibru sistemului.

Modificări în sistemul de sănătate

Ministrul Sănătății a explicat că noile măsuri încurajează mutarea pacienților din spitale către medicina primară și ambulatoriu. De asemenea, vor fi introduși noi indicatori de performanță pentru managerii spitalelor și va fi modificat modul de decontare a serviciilor în cabinetele medicilor de familie. Salariile din sistemul public vor fi corelate cu performanța.

Reforma companiilor de stat

Modificările propuse la Legea 109 vizează scăderea numărului de membri în consiliile de administrație și reducerea indemnizațiilor acestora. De asemenea, se va schimba structura indicatorilor de performanță, acordând mai multă importanță celor financiari.

Reforma fiscală și insolvență

Ministrul Finanțelor a precizat că reforma are scopul de a întări colectarea fiscală, de a reduce evaziunea și de a corecta tratamentul companiilor aflate în insolvență. Se elimină impozitul pe cifra de afaceri pentru firmele mari, fiind introdus un sistem diferențiat ce vizează mai ales cheltuielile sensibile ale multinaționalelor.

Schimbări în autoritățile de reglementare

Potrivit șefului Cancelariei, până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM trebuie să vină cu propuneri pentru reducerea personalului de specialitate cu 10% și a celui suport cu 30%. Totodată, vor fi diminuate cu 30% salariile și bonusurile, iar primele se vor acorda doar dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță și în condiții bugetare favorabile.

Cadrul constituțional pentru asumarea răspunderii

Conform articolului 114 din Constituția României, Guvernul poate decide să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru un program, o declarație de politică sau un proiect de lege. Dacă în termen de trei zile este depusă o moțiune de cenzură și aceasta este votată, Guvernul este demis. În caz contrar, proiectul devine automat lege.