Parlamentul analizează cele patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului Bolojan
Parlamentul analizează cele patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului Bolojan, ca reacție la asumarea răspunderii pe al doilea set de măsuri fiscale. Coaliția de guvernare deține o majoritate confortabilă, în timp ce opoziția nu are suficiente voturi pentru a răsturna executivul.
Partidele AUR, S.O.S România și POT au înaintat patru moțiuni de cenzură împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan, în urma angajării răspunderii Guvernului pentru cinci acte normative care fac parte din a doua rundă de reforme fiscale.
Opoziția a decis să nu atace prin moțiune de cenzură legea ce vizează pensiile magistraților. Totuși, șansele ca vreuna dintre moțiuni să treacă sunt reduse, având în vedere că aceste formațiuni nu dispun de cele peste 100 de voturi necesare pentru a demite Guvernul.
Moțiunile au fost prezentate joi în plenul reunit al Parlamentului, urmând ca duminică să fie supuse dezbaterii și votului. Cele patru documente înaintate poartă următoarele titluri:
- „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
- „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”
- „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”
- „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”
Cum se desfășoară votul pentru moțiunile de cenzură
Pentru fiecare moțiune în parte se va organiza o ședință de plen comun. Aceasta va începe cu reluarea lecturii textului, urmată de dezbateri și vot. Procedura se repetă pentru fiecare din cele patru moțiuni.
Pentru ca o moțiune să fie aprobată, sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. În prezent, coaliția formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților deține 311 mandate, în timp ce opoziția (AUR, S.O.S România și POT) numără doar 119 parlamentari.
Dacă niciuna dintre moțiuni nu trece, legile pe care Executivul și-a asumat răspunderea sunt considerate automat adoptate. În acest caz, opoziția poate contesta proiectele la Curtea Constituțională.
CCR, sesizată în legătură cu reforma pensiilor magistraților
Proiectul privind pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, pentru care nu s-a depus moțiune de cenzură, nu va intra încă în vigoare. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că legea ar contraveni principiilor statului de drept și ar încălca mai multe articole din Constituție privind modul de asumare a răspunderii de către Guvern.
ICCJ susține că modificările legislative propuse încalcă 37 de decizii ale CCR și numeroase principii fundamentale.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat după depunerea moțiunilor spunând: „Stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”. El a precizat că testul real al coeziunii va fi dat în Parlament.
Măsurile fiscale din „Pachetul 2” și proiectele vizate de asumarea răspunderii
Luni seară, Guvernul a mers în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe cinci legi incluse în a doua etapă a reformei fiscale, menite să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Acestea acoperă următoarele domenii:
- pensii speciale ale magistraților
- sistemul de sănătate
- guvernanța în companiile de stat
- reforma autorităților de reglementare (ASF, ANRE, ANCOM)
- măsuri fiscale legate de insolvență
Reforma pensiilor magistraților
Proiectul introduce două schimbări majore: creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu. Premierul Bolojan a subliniat că modificările respectă independența justiției și aduc mai mult echilibru sistemului.
Modificări în sistemul de sănătate
Ministrul Sănătății a explicat că noile măsuri încurajează mutarea pacienților din spitale către medicina primară și ambulatoriu. De asemenea, vor fi introduși noi indicatori de performanță pentru managerii spitalelor și va fi modificat modul de decontare a serviciilor în cabinetele medicilor de familie. Salariile din sistemul public vor fi corelate cu performanța.
Reforma companiilor de stat
Modificările propuse la Legea 109 vizează scăderea numărului de membri în consiliile de administrație și reducerea indemnizațiilor acestora. De asemenea, se va schimba structura indicatorilor de performanță, acordând mai multă importanță celor financiari.
Reforma fiscală și insolvență
Ministrul Finanțelor a precizat că reforma are scopul de a întări colectarea fiscală, de a reduce evaziunea și de a corecta tratamentul companiilor aflate în insolvență. Se elimină impozitul pe cifra de afaceri pentru firmele mari, fiind introdus un sistem diferențiat ce vizează mai ales cheltuielile sensibile ale multinaționalelor.
Schimbări în autoritățile de reglementare
Potrivit șefului Cancelariei, până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM trebuie să vină cu propuneri pentru reducerea personalului de specialitate cu 10% și a celui suport cu 30%. Totodată, vor fi diminuate cu 30% salariile și bonusurile, iar primele se vor acorda doar dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță și în condiții bugetare favorabile.
Cadrul constituțional pentru asumarea răspunderii
Conform articolului 114 din Constituția României, Guvernul poate decide să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru un program, o declarație de politică sau un proiect de lege. Dacă în termen de trei zile este depusă o moțiune de cenzură și aceasta este votată, Guvernul este demis. În caz contrar, proiectul devine automat lege.
