Sancțiuni mult mai dure pentru munca „la negru”
În proiectul actualizat al Legii privind noile taxe și modificări fiscale, făcut public joi de Ministerul Finanțelor în cadrul procesului de transparență decizională, este prevăzută și o măsură care vizează creșterea amenzilor aplicate pentru munca „la negru”.
În forma actuală a legislației, angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă riscă o sancțiune de 20.000 de lei pentru fiecare lucrător identificat, însă nu pot primi mai mult de 200.000 de lei în total. Proiectul revizuit schimbă radical aceste limite: amenzile vor fi cuprinse între 40.000 de lei și 1 milion de lei.
Proiectul de lege prevede că, prin derogare de la prevederile existente privind contravențiile, angajatorii care primesc la muncă una sau mai multe persoane fără a încheia un contract individual de muncă vor fi sancționați cu amenzi cuprinse între 40.000 și 1.000.000 de lei.
„e) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă cuprinsă între 40.000 lei și 1.000.000 lei”, se arată în proiectul de lege.
Conform legislației în vigoare (Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii), angajatorii care angajează persoane fără a încheia un contract individual de muncă pot fi sancționați cu amendă „de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei”.
Recurgerea la munca nedeclarată are consecințe negative asupra bugetului de stat
Expunerea de motive subliniază că recurgerea la munca nedeclarată are consecințe negative asupra bugetului de stat și al asigurărilor sociale, afectând totodată drepturile fundamentale ale angajaților.
Documentul arată că Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea acesteia pe termen mediu și lung. În acest context, este necesară adoptarea unor măsuri pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva angajatorilor care utilizează muncă nedeclarată, pentru a proteja echilibrele bugetare și stabilitatea macroeconomică.
Lipsa unor astfel de măsuri ar putea avea efecte negative asupra bugetului de stat și al asigurărilor sociale, precum și asupra drepturilor fundamentale ale angajaților, cum ar fi dreptul la muncă și la șomaj.
„Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligațiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, ţinând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente impune adoptarea de măsuri în vederea stabilirii cadrului normativ privind înăsprirea regimului sancționator pentru angajatorii care utilizează muncă fără forme legale (muncă nedeclarată), în lipsa acestor măsuri se pot genera efecte negative, atât asupra bugetului de stat, cât și asupra bugetului asigurărilor sociale de stat precarizând locurile de muncă prin afectarea unor drepturi fundamentale ale salariaților (dreptul la munca, dreptul la șomaj etc)”, se arată în expunerea de motive.
