Analiza sa arată că aproximativ 30% dintre angajați câștigă salariul minim sau un venit apropiat de acesta, iar 60% dintre angajați au salarii nete mai mici de 4.100 de lei. În același timp, doar 8% dintre angajați depășesc salarii nete de 9.300 de lei, iar clasa de mijloc, cu venituri între 5.000 și 10.000 de lei (echivalentul a 1.000–2.000 EUR), reprezintă mai puțin de 20% din totalul angajaților.
Iulian Lolea identifică două probleme majore care trebuie luate în considerare în politicile fiscal-bugetare
Pe baza acestor date, Lolea identifică două probleme majore care trebuie luate în considerare în politicile fiscal-bugetare și strategiile pe termen lung. Prima problemă este legată de capacitatea limitată a salariilor actuale de a genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat fără a afecta nivelul de trai sau motivația angajaților.
Numărul mare de angajați cu venituri apropiate de salariul minim necesită o analiză aprofundată a cauzelor structurale ale acestei distribuții.
„Distributia angajatilor din Romania in functie de salarii evidentiaza cateva aspecte ingrijoratoare:
– Angajatii platiti cu salariul minim sau cu un salariu apropiat de salariul minim reprezinta aproximativ 30% din totalul angajatilor;
– 60% dintre angajati sunt platiti cu salarii nete mai mici decat suma de 4100 lei;
– Doar 8% dintre angajati au salarii nete de peste 9300 lei;
– Clasa de mijloc, cu venituri cuprinse intre 5000 si 10.000 lei (1000 EUR si 2000 EUR) este foarte slab reprezentata, sub 20% din totalul angajatilor”, a scris Iulian Lolea pe LinkedIn.
A doua problemă este legată de impactul asupra pensiilor viitoare
O parte semnificativă dintre angajații din prezent (peste 30%) vor ajunge să primească pensii apropiate de pensia minimă, iar 75% dintre ei vor beneficia de pensii sub nivelul mediu. Această situație ridică îngrijorări sociale serioase și va influența în mod direct nivelul de trai al viitorilor pensionari.
Astfel, structura actuală a salariilor nu doar că limitează capacitatea de creștere a veniturilor bugetare, dar are și implicații majore pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și pentru protecția socială a populației. Decidenții trebuie să ia în considerare aceste aspecte în elaborarea politicilor fiscale și sociale pentru a preveni consecințele negative pe termen lung.
„De aici se desprind doua probleme majore, care trebuie avute in vedere, atat in deciziile fiscal-bugetare pe termen scurt, cat si in strategiile decidentilor pe termen lung:
i) Distributia actuala a salariilor nu poate aduce venituri suplimentare importante la bugetul de stat (fara a afecta masiv nivelul de trai si motivatia muncii), indiferent de modalitatea de taxare. Angajatii platiti cu salarii mici, orientate catre minim, sunt mult prea numerosi si trebuie analizate cauzele structurale pentru acest fenomen.ii) Modul in care arata salariile in prezent se va reflecta in pensiile viitoare. O parte importanta dintre angajatii din prezent din Romania (peste 30%), vor avea o pensie apropiata de pensia minima, iar 75% vor avea o pensie mai mica decat pensia medie. Prin urmare, trebuie sa se aiba in vedere aceste probleme sociale, care vor afecta semnificativ nivelul de trai”, a conchis acesta.
