Recuperarea tezaurului românesc de la ruși, o obligație morală și istorică a României
Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat într-un interviu pentru publicația poloneză TVP World că returnarea tezaurului românesc, aflat în Rusia de mai bine de o sută de ani, reprezintă încă o obligație morală și istorică a României.
„Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri”, spune Cristian Păunescu.
La scurt timp după ce s-a alăturat Aliaților în Primul Război Mondial — Rusia, Franța și Marea Britanie — România se afla într-o situație critică: armatele germane, împreună cu aliații lor austro-ungari, otomani și bulgari, au pătruns și au ocupat Bucureștiul.
Autoritățile României, împreună cu familia regală și principalele instituții ale statului, s-au retras spre est, îndreptându-se către Iași, oraș care urma să preia rolul de capitală provizorie.
Au încheiat un acord cu aliatul lor, Rusia țaristă, iar curând două trenuri urmau să transporte obiecte culturale de mare valoare, bijuteriile regale și, mai ales, 91,5 tone de aur din rezervele BNR, pentru a fi protejate.
Însă aurul nu a fost restituit; a rămas depozitat în seifurile rusești, pe măsură ce comunismul și perioada Războiului Rece au trecut.
„Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă”, adaugă el. „Am încercat prin toate mijloacele posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia doar au mimat interesul pentru această datorie.”
BNR nu exclude nicio cale legală
Cristian Păunescu, care descrie BNR ca fiind „moderată, dar optimistă” în privința șanselor de a recupera aurul, a spus că utilizarea activelor înghețate ar putea fi luată în considerare.
El a explicat că, fiindcă Rusia se află într-un război hibrid nedeclarat cu Uniunea Europeană, nu pot exista negocieri sau discuții reale, iar activele rusești blocate în UE reprezintă astfel o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea comisă României acum mai bine de un secol.
„Rusia se află în prezent într-un război hibrid nedeclarat cu Uniunea Europeană, deci nu pot exista negocieri sau discuții reale”, afirmă el. „Activele rusești înghețate în UE reprezintă, așadar, o resursă valoroasă pentru a îndrepta nedreptatea comisă României acum peste 100 de ani.”
Păunescu a mai subliniat că BNR nu exclude nicio cale legală, fie pe plan politic, fie în instanțele internaționale, pentru a-și urmări interesele.
„BNR nu exclude nicio cale legală, atât pe plan politic, cât și în instanțele internaționale, pentru a-și urmări interesele.”
Rușii au găsit tot felul de scuze pentru a nu returna aurul
Două trenuri cu artefacte din tezaurul României au fost trimise la Moscova, unul în decembrie 1916 și altul în august 1917. BNR și Banca de Stat a Rusiei semnaseră documente și inventare care atestau proprietatea română, dar apoi a izbucnit Revoluția din Octombrie.
România apreciază că aurul său ar valora astăzi aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin și de la Elțîn la Putin, conducătorii de la București, inclusiv cei din perioada comunistă, au încercat constant să abordeze problema cu autoritățile de la Kremlin.
Au fost înregistrate și câteva reușite: unele dintre artefactele istorice s-au întors în țară în 1935 și 1956, însă rezervele de aur au rămas în Rusia.
„Rușii au găsit de-a lungul anilor tot felul de scuze sau «explicații»”, spune Păunescu, „cum ar fi că tezaurul fusese deja restituit, că nu mai există, sau că România nu mai merită aurul pentru că s-a reunit cu Basarabia în 1918, ori că Franța sau Germania ar fi luat aurul din Rusia după Primul Război Mondial.”
„Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic.”
În primii ani ai secolului XXI s-au făcut primele demersuri pentru lămurirea situației. Astfel, în 2003, Rusia și România au încheiat un tratat care a condus la crearea unei comisii bilaterale însărcinate cu examinarea acestei chestiuni, împreună cu alte aspecte istorice încă neclarificate.
Potrivit BNR, experții ruși au analizat acordul și inventarele vechi de peste un secol aflate în arhivele băncii și le-au recunoscut ca fiind autentice.
„Dar au susținut că trebuie să verifice și originalele corespunzătoare din arhivele rusești”, explică Păunescu.
Uniunea Europeană a cerut restituirea tezaurului
În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, discuțiile cu Rusia au fost întrerupte, deși comisia bilaterală continuă să existe formal.
Anul trecut, europarlamentarul PMP Eugen Tomac a inițiat în Parlamentul European o moțiune prin care solicita restituirea aurului de către Rusia, iar aceasta a fost aprobată cu voturi din partea mai multor grupuri politice.
„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, cere explicit restituirea integrală a tezaurului românesc”, spune Tomac pentru TVP World, adăugând că speră ca subiectul să fie „pe agenda diplomatică a UE” atunci când relațiile cu Rusia vor fi reluate.
Tomac a afirmat că, deși utilizarea activelor înghețate ar putea reprezenta o opțiune, România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia. El a precizat că toate mecanismele posibile trebuie analizate cu responsabilitate, ținând cont și de contextul sancțiunilor internaționale și de activele ruse blocate în Uniunea Europeană, subliniind că obiectivul principal rămâne restituirea integrală a tezaurului.
România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur prin mecanismele existente
Ministerul român de Externe a transmis că, pentru moment, România urmărește rezolvarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte de valoare aflate la Moscova încă din Primul Război Mondial prin mecanismele existente, ceea ce presupune continuarea activității comisiei înființate în 2003.
Reprezentanții ministerului au precizat că această comisie, compusă din experți ai ambelor părți, nu și-a încheiat încă lucrările și că întâlnirile au fost suspendate după declanșarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, însă partea română intenționează să le reia când situația politică va permite.
