Bogdan Ivan, reacție vehementă după acuzațiile publicate într-un material Reuters: Nu mai importăm țiței din Rusia din decembrie 2022 și nici produse petroliere din februarie 2023

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat ferm vineri, după publicarea unui articol de către agenția internațională Reuters, care susținea că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Rusia. Oficialul a calificat informația drept eronată și a anunțat că Ministerul Energiei a cerut un drept la replică și actualizarea știrii pentru a reflecta informațiile reale.

Bogdan Ivan a explicat că România nu mai importă țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, în deplin acord cu sancțiunile stabilite de Uniunea Europeană.

El a subliniat că aceste interdicții sunt respectate cu strictețe și că România nu va relua nici în viitor importurile de energie sau hidrocarburi din Rusia. Ministrul a subliniat că orice abatere de la legislația europeană în domeniul sancțiunilor va fi sancționată fără ezitare.

Bogdan Ivan a reamintit, într-o postare pe pagina sa de socializare, că încălcarea regimului de sancțiuni impuse la nivelul Uniunii Europene reprezintă infracțiune și poate fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazurile considerate grave pedepsele pot ajunge la 12 ani.

În același context, el a reafirmat angajamentul României de a-și respecta toate obligațiile asumate ca stat membru al UE și de a-și proteja securitatea energetică națională.

Totodată, ministrul a încurajat publicul să semnaleze autorităților competente orice informații legate de operatori economici care ar încălca regimul sancțiunilor impus de Uniunea Europeană. Bogdan Ivan a afirmat că, în calitate de ministru al Energiei, va sesiza imediat justiția în orice caz de încălcare a legii care privește companiile sau persoanele implicate în importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă.

Postarea integrală a ministrului Energiei

„Astăzi, agenția Reuters a publicat un articol care conține informații eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii de către agenția de presă.

România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare. Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani.

România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice.

Dacă există persoane care au informații privind operatori economici ce încalcă regimul sancțiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autoritățile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiției, imediat, orice caz de încălcare a legii în privința companiilor și persoanelor responsabile cu importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă!”, a transmis ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, pe Facebook.

Ivan a mai avut o intervenție pe acest subiect și mai devreme în cursul zilei de astăzi (vezi aici).

De unde a plecat totul

Articolul publicat de jurnaliștii Reuters la care face referire Bogdan Ivan a fost publicat astăzi, 10 octombrie, și analizează datele de la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), o organizație independentă de cercetare cu sediul în Helsinki.

Iată ce se afirmă în materialul Reuters:

„În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul a importat energie rusă în valoare de peste 133 de miliarde de euro, potrivit datelor CREA.

În perioada ianuarie-august a acestui an, factura UE s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro – o fracțiune din nivelurile dinainte de război și o scădere de 21% față de aceeași perioadă din 2024, arată cifrele.

Ungaria și Slovacia – care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de a renunța la gazul rusesc – rămân importatori majori, reprezentând împreună 5 miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile UE planificate asupra GNL, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.

Ungaria se numără printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franța și Țările de Jos sunt însoțite de alte patru țări ale căror guverne susțin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%).”