Ministerul Energiei dă asigurări că România nu importă cărbune, petrol sau gaze din Rusia: România nu face compromisuri

Ministerul Energiei dă asigurări că România nu importă cărbune, petrol sau gaze din Rusia, contrazicând analiza realizată de agenția de presă „Reuters”. Oficialii români au precizat că toate importurile din Rusia au fost oprite conform sancțiunilor Uniunii Europene, iar independența energetică a României rămâne prioritate.

Ministerul Energiei dă asigurări că România nu importă cărbune, petrol sau gaze din Rusia

Ministerul Energiei dă asigurări că România nu importă cărbune, petrol sau gaze din Rusia, în ciuda analizei realizată de agenția de presă „Reuters” potrivit căreia mai multe ţări membre din UE, printre care România, au crescut importurile de energie din Rusia în 2025. Pentru România, creşterea menţionată este de 57%.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că România nu a importat ţiţei sau produse petroliere din Rusia începând cu 2022–2023, nu a avut niciodată contracte directe cu Gazprom și nu va importa astfel de produse în viitor. El a adăugat că orice încălcare a legilor privind importul de ţiţei sau produse petroliere din Rusia va fi sancţionată, iar România nu face compromisuri când e vorba de independenţa energetică.

Ministerul a mai menţionat că importurile de cărbune din Rusia au fost interzise din august 2022, după aplicarea celui de-al 5-lea pachet de sancţiuni UE. În privinţa ţiţeiului și a produselor petroliere, oficialii au explicat că, potrivit regulamentelor UE, importurile de ţiţei au fost oprite din 5 decembrie 2022, iar importurile de produse petroliere din 5 februarie 2023.

În ceea ce privește gazele naturale, România nu importă gaze din Rusia. Pentru a-și acoperi necesarul intern, România aduce gaze din Europa de Vest prin interconectorul Szeged–Arad și din Europa de Sud prin punctele de legătură cu Bulgaria — Kardam1–Negru Vodă1 și Giurgiu–Ruse. Ministerul a precizat că Uniunea Europeană negociază un regulament pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze și petrol din Rusia, cu etape clare, pentru a asigura securitatea energetică a UE.

„România nu a importat produse petroliere sau ţiţei din Federaţia Rusă începând cu anii 2022 şi 2023. România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom. Mai mult, România nu va importa produse petroliere sau ţiţei din Federaţia Rusă. Orice încălcare a legislaţiei în vigoare privind importul de produse petroliere sau ţiţei din Rusia va fi sancţionată fără ezitare. România nu face compromisuri atunci când este vorba de independenţa sa energetică”, a precizat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Reuters susține că România a crescut importurile de energie din Rusia în 2025

Agenția de presă „Reuters” susține că mai multe țări din UE, printre care România, Franța, Portugalia și Olanda, au crescut importurile de energie din Rusia în 2025. Pentru România, această creștere este de 57%. Asta înseamnă că UE continuă să plătească atât pentru energia rusă, cât și pentru ajutorul militar dat Ucrainei, spre nemulțumirea președintelui SUA, Donald Trump.

Deși UE și-a redus dependența de Rusia cu aproximativ 90% față de 2022, importurile de energie rusă au depășit 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters pe baza datelor Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), o organizație independentă din Helsinki.

Dintre cele 27 de țări membre, șapte au crescut valoarea importurilor față de anul trecut, inclusiv cinci care susțin Ucraina. De exemplu, Franța a crescut importurile cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, iar Olanda cu 72%, până la 498 de milioane de euro. Porturile din țări precum Franța și Spania, care au infrastructură pentru gaz natural lichefiat (GNL), primesc livrările de la Rusia, dar gazul nu rămâne adesea acolo. El este trimis mai departe către alte țări din UE.