Șeful Guvernului a explicat că, deși România nu are cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană, raportat la nivelul de venituri al populației costurile sunt ridicate și afectează competitivitatea economiei. El a subliniat că soluțiile nu pot fi doar politice sau temporare, ci trebuie să vizeze cauzele reale ale problemelor din sistemul energetic.
Prețurile mari sunt rezultatul unei scăderi a capacității interne de producție
Premierul a explicat că prețurile mari sunt rezultatul unei scăderi a capacității interne de producție. În ultimii ani, România a închis centrale pe cărbune fără să le înlocuiască cu alte surse de energie, ceea ce a dus la o dependență mai mare de importuri. Bolojan a amintit cazul centralei de la Iernut, începută în 2016, care nu a fost finalizată nici după aproape un deceniu, însă lucrările urmează să fie încheiate de Romgaz, deoarece proiectul este finalizat în proporție de peste 90%.
De asemenea, Guvernul intenționează să pună în funcțiune mai multe hidrocentrale nefinalizate, care ar putea reduce parțial deficitul de producție.
„Nu este cel mai mare preț din Europa în România, dar la puterea noastră de cumpărare, la realitățile din această parte de Europa, este evident că este un preț mare. Acesta este adevărul și nu are rost să-l ocolim. (…)
Prețul energiei trebuie menținut cât mai jos și pentru a sprijini competitivitatea firmelor românești. În industriile cu consum mare – metalurgie, petrochimie – costul energiei poate face diferența între profit și pierdere”, a afirmat Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a atras atenția și asupra lipsei de coerență în politica energetică. România a investit în eficiența energetică a locuințelor, dar nu și în modernizarea sistemului național. Producția fotovoltaică nu este susținută de sisteme de stocare, ceea ce generează dezechilibre: o supraproducție în timpul zilei, când energia este foarte ieftină, și un deficit seara, când prețurile cresc. Premierul a explicat că investițiile în stocare ar fi redus semnificativ costurile pentru consumatori.
„Avem un interes strategic, ca țară, să ținem costul energiei jos. Dar pentru asta nu trebuie să facem declarații politice și asta am tot făcut, ci să mergem la cauzele reale ale acestei situații”, a mai spus premierul.
Ilie Bolojan a cerut o mai bună reglementare a pieței de energie
Ilie Bolojan a cerut o mai bună reglementare a pieței de energie și o implicare mai activă din partea autorităților. El a menționat că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ar fi putut face mai mult în ultimii ani pentru a asigura un echilibru între prețul de producție și cel plătit de cetățeni, precum și pentru a încuraja mecanisme mai eficiente de formare a prețurilor.
„În acești ani am închis capacități energetice, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor alte surse de energie. Gândiți-vă că avem o centrală de 400 MW la Iernut, începută în 2016, și de zece ani n-am fost în stare să o terminăm. (…)
Am făcut eficiență energetică în casele românilor, dar nu în sistemul național. Tot ce am avut fotovoltaic nu e dublat de stocare. Avem o supraproducție la prânz, când energia e aproape gratis, și un deficit seara, când cumpărăm scump. Dacă am fi avut sisteme de stocare, am fi redus semnificativ costurile”, a spus Bolojan.
Premierul a vorbit și despre rolul companiilor de stat din domeniul energetic, pe care le consideră prost administrate. Cele mai mari companii producătoare – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și companiile de cărbune – sunt de stat, iar ineficiența acestora contribuie la menținerea costurilor ridicate. Bolojan a menționat că în Valea Jiului și în Gorj costurile de producție sunt foarte mari din cauza managementului deficitar, iar acest lucru face imposibilă o scădere a prețurilor la energie. Totuși, premierul a arătat că schimbarea situației va necesita timp și consecvență, fiind un proces complex care nu se poate realiza în câteva luni.
„ANRE ar fi putut face mai mult în ultimii 10-15 ani. Ei sunt regulatorii și ar fi trebuit să asigure o diferență rezonabilă între prețul de producție și cel plătit de cetățean. Dacă ar fi fost mai inovativi, am fi avut alte mecanisme de formare a prețului. Cei mai mari producători sunt de stat – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, companiile de cărbune.
În Valea Jiului și Gorj avem o proastă administrare, iar costurile de producție sunt mari. Nu poți avea un preț mic la energie pe cărbune cât timp ai o ineficiență uriașă. (…) Nu pot să fac în trei luni ceea ce nu s-a făcut în ani de zile. Este un proces complex, dar îl vom începe, pas cu pas”, a mai spus acesta.
Premierul s-a declarat optimist în ceea ce privește perioada de iarnă 2025-2026
În ceea ce privește perioada de iarnă 2025-2026, premierul s-a declarat optimist. El a afirmat că România are suficiente capacități de producție pentru a acoperi necesarul în cea mai mare parte a timpului, iar în perioadele de vârf va apela la importuri din regiune. Deși există momente de supraproducție când România exportă energie, lipsa unei interconectări suficiente cu rețelele din Ungaria și Austria limitează posibilitățile de import în orele critice.
„Această iarnă ar trebui să o trecem în condiții normale. Sper să fie o iarnă cu temperaturi rezonabile și nu ar trebui să avem probleme deosebite. (…) Există momente în care avem o supraproducție și exportăm energie, dar și ore de deficit, când cumpărăm.
Problema e că nu avem o interconectare suficientă pe relația România-Ungaria-Austria, ceea ce ne limitează posibilitățile de import în orele de vârf”, a explicat premierul.
Guvernul are în plan proiecte care vizează creșterea securității energetice. Printre acestea se numără investițiile în sisteme de stocare pe baterii, dezvoltarea proiectelor de pompaj hidro în parteneriat cu grupul francez EDF și Hidroelectrica, finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia, precum și îmbunătățirea interconectării cu vestul Europei. Toate aceste investiții ar trebui să contribuie la stabilitatea sistemului și la reducerea prețurilor la energie.
„Finanțăm capacități de stocare pe baterii și dezvoltăm proiecte de pompaj hidro, inclusiv în parteneriat cu grupul francez EDF și Hidroelectrica. Terminăm centrala de la Iernut, cea de la Mintia, și îmbunătățim interconectarea cu vestul Europei. Toate acestea ne vor aduce stabilitate și energie mai ieftină”, a spus acesta.
Un alt obiectiv strategic este valorificarea gazelor din Marea Neagră
Un alt obiectiv strategic anunțat de premier este valorificarea gazelor din Marea Neagră. România se pregătește pentru momentul 2027, când va începe exploatarea acestor resurse, ceea ce ar putea aduce o supraproducție de gaz.
„Vom avea o supraproducție de gaz și avem două posibilități: să-l exportăm brut, cum am făcut cu cerealele, sau să dezvoltăm industrii care să-l valorifice aici, în România. Importăm o mare parte din îngrășămintele folosite în agricultură. Dacă am dezvolta capacități de producție internă, am reduce deficitul comercial și am păstra plusvaloarea în țară”, a spus premierul.
Premierul a explicat că statul va trebui să decidă dacă va exporta gazul brut sau dacă va dezvolta industrii interne care să-l valorifice, cum ar fi industria petrochimică, astăzi aproape dispărută. Bolojan a subliniat că dezvoltarea capacităților interne de producție ar reduce deficitul comercial și ar menține valoarea adăugată în economie.
„În fiecare zi trebuie să faci un efort și să împingi lucrurile înainte. Asta ne-a lipsit. Dar acum avem șansa să schimbăm direcția”, a conchis acesta.
